Ochii mei și ai lui Harry nu s-au deblocat. M-am uitat în jos, privirea mea luând seamă de mica distanță dintre noi. Am scos o respirație nervoasă și am dat înapoi până am lovit peretele băii, m-am întors spre ușă și am ieșit.
Am fost atât de aproape unul de altul. Practic îmi puteam simți corpul cum se încălzește. Trebuia să ies de aici și rapid. Îl aud cum oftează cu voce tare în timp ce cobor jos. Trec de ceea ce pare a fi bucătăria și mă uit să văd dacă ieșirea este pe undeva pe aproape. Ochii mei se întind pe o fereastră, mașina părinților mei putând fi văzută. Dar ochii mei cad pe un jurnal maro din piele stând deschis pe pernă, o copie a Marelui Gatsby, de asemenea stând lângă un creion. Sprâncenele mele se încruntă în confuzie. Părea aproape plănuit, o copie fix a cărții pe care am terminat-o nu cu mult timp în urmă.
Apoi mi-am directat atenția pe desenul neterminat de pe pagina la care era deschis jurnalul. O fereastră este vag desenată, împreună cu un stejar mare întinzându-se deasupra. Ochii mei se mută la fereastra mea din afara sticlei. Imaginea era prea similară - prea deataliată - să fie o coincidență. Un sentiment amestecat cu neliniște și iluminare a trecut prin mine; nu mă puteam decide dacă eram mulțumită sau nu.
Corpul meu tresare ca și cum eram vinovată că am făcut ceva când îl aud pe Harry coborând scările repede. Îmi găsesc în grabă drumul spre ușa din față și apuc pungile abandonate, deschizând rapid ușa înainte ca Harry să mă poată opri.
-//-
Unde ai fost? mama a cerut un răspuns când am închis ușa după mine. Soarele tocmai a început să apună și nu realizasem că fusesem atât de mult afară. Trec de ea pentru a pune alimentele pe masa din bucătărie.
-La vecinul nostru, am răspuns repede, fără să gândesc. Nu era nimic ce voiam să fac mai mult decât să iau înapoi propoziția pe care tocmai am spus-o. Mama și-a mijit ochii la mine, mutându-și greutatea pe un picior și mutându-și mâinile pe șoldurile ei.
-Ce făceai mai exact acolo? nu mi-a procesat scuza slabă înainte să continuie. Nu vreau să mai mergi acolo. Mă înțelegi?
Nu am avut ocazia să răspund că tata a intrat în conversație. Mi s-a strâns stomacul. Tata nu a fost niciodată știut ca o persoană care lasă lucrurile ușor. Trebuia să-l implor să-l lase pe Cody să vină la cină când am început să ne întâlnim, tata încă nu-l preferă.
-Unde nu poate merge Ellie? a întrebat el cu vocea plină de expansiune. M-am cutremurat pe interior, nefiind nerăbdătoare la ceea ce urma.
Mama s-a întors spre el, încântată să aibă o a doua opinie.
-La acel vecin al nostru.
-Care vecin?
-Cel de acolo, mama a arătat pentru a-și face punctul de vedere clar.
-Numele lui e Harry, mamă, am intervenit liniștită.
-Nu văd răul în ea fiind acolo. Îi voi permite să se ducă, tata a răspuns, lăsându-ne pe mine și mama șocate. Nu am putut procesa argumentul ce se încălzea între ei cu mintea zumzetându-mi.
Mama mi-a instruit să merg sus în timp ce ei 'vorbeau', dar mi-am dat seama că era mai mult țipete implicate în discuție.
-Nu-mi voi avea fiica devenită un candidat deschis pentru viol! părțile au mers înainte și înapoi, fiind sătulă, am decis să mă îndepărtez de țipetele constante și să merg afară.
Singura opțiune era fereastra mea; ușa din față fiind în afara limitelor în acest moment. Am deschis-o și m-am cățărat pe o ramură care se evidenția din stejarul mare dintre casa mea și a lui Harry. M-am dus pe altă ramură și m-am făcut confortabilă, neintenționând să merg înapoi înăuntru până nu îmi erau date scuze.
CITEȘTI
The Strand - tradusă
Fanfiction-Și apropo, iubire, el a spus cu o voce joasă, buzele lui umbrind peste urechea mea. Numele meu este Harry. Nu Harold. -//- Elliana credea că familia ei s-a mutat datorită serviciului tatălui ei. Credea că părinții ei erau fericiți. Dar la ce nu se...