Printul din visul meu ~yaoi~

Capitolul 18

Ma uit la pentagrama si nu stiu ce sa fac. Imi arunc privirea repede prin camera ca sa gasesc o solutie si un poster de pe perete cu Merlock si cu autograful lui imi atrage atentia. Pe bune? De ce macar am un astfel de poster in camera mea? Il dezlipesc repede si il plasez peste pentagrama de pe oglinda in asa fel incat sa o acopere complet.

-Vin acum!spun vrand sa deschid usa dar intra el inainte.

Stai, usa nu era incuiata? Dar nici nu imi amintesc sa o fi facut... sigur m-a constrans si la alte chestii inainte.
Ma priveste nervos si ma studiaza din cap pana in picioare pana se hotaraste sa se aproprie de mine si sa imi ridice mana dreapta.

-Ce e asta?!intreaba el suspicios referindu-se la taietura de la deget cu care facusem pentagrama.

-Um... m-am taiat in timp ce citeam?incerc eu sa arunc o minciuna proasta in zadar.

Imi strange tare mana si ma face sa icnesc apoi imi da drumul si se uita la oglinda.

-Asta nu era aici, spune el studiind posterul.

-Am devenit un mare fan de-al tau, nu stiai?incerc sa rad fals, dar nu imi iese si par si mai suspect incat il fac sa zmulga posterul cu tot cu scotch-ul care il tinea lipit de oglinda.

Presimt ca nu va iesi bine..

-Ce e asta?!spune el acordandu-mi o ultima sansa pentru a fi sincer.

-Eu...

Pur si simplu nu stiu ce sa spun. Mai bine tac decat sa ii spun adevarul.

-Haha, rade el amuzat de prostia mea. Tu chiar esti atat de naiv incat sa crezi ca eu nu stiu ce planuiesti?

Ma uit in ochii lui care ma trateaza cu superioritate si ma scoate din sarite.

-Esti doar un mic idiot care va face mereu doar cum zic eu, spune el incepand sa devina superior.

-Pe naiba!ma rastesc la el si incerc sa il lovesc cu pumnul, dar se fereste si ma trezesc lovit atat de tare incat suntaruncat la 6 pasi departare de el.

-Tu ai indrazneala sa ridici mana la mine?se apropie rapid de mine si ma ridica strangandu-ma de gat.

In timp ce eu ma sufoc el se bucura din plin de priveliste. Ma lasa usor in jos ca sa pot sta iar pe doua picioare si imi da drumul la gat. Ok, ce urmeaza? Stiu ca o sa fie mai mult.

-Stai nemiscat,iti ordon,spune el si simt ca am impietrit.

Imi da jos tricoul si mi se pune un nod in stomac. Ce este? Frica? Dezgust? Nu imi dau seama.
Isi plimba mana de sus in jos pe abdomenul meu si simt ca plutesc. Imediat mana lui se preschimba intr-una demonica cu multe gheare lungi ca niste spini gigantici. As fi tremurat daca as fi putut sau daca as fi apucat, pentru ca intr-o fractiune de secunda in care am apucat sa ii vad ranjetul bolnav, imi strapunge abdomenul cu mana lui si gura mi se deschide pentru a face loc sangelui care este improscat in fata mea. Ochii mei se plimba incet si tremurand de la rană la faţa lui Merlock si nu imi vine sa cred. De ce trebuia sa ii ia infatisarea lui Chris? Este acelasi ranjet bolnav acompaniat de o pereche de ochi rosii. Durerea fizica se potriveste perfect cu durerea de a-i vedea chipul lui Chris corupt de o asemenea expresie.
Isi misca putin ghearele si ma face sa tusesc cu sange, simtind cum sufletul meu mai are putin si imi paraseste corpul. In sfarsit isi scoate mana din mine si cad in genunchi abia respirand. O sa mor?

-O sa avem o discutie pe tema asta cand te trezesti,spune el si ii vad spatele indepartandu-se.

Ochii mei se inchid rapid in ciuda vointei mele de a termina vraja si nu mai pot sa continui ce vroiam sa spun. Poate ca reuseam sa spun acele cuvinte chiar si daca stateam in halul ala pe jos, dar atat frica cat si durerea nemiloasa au pus stapanire pe mine.