Vorbește cu mine - PUBLICATĂ

3. Am auzit că te distrezi fără mine

3. Am auzit că te distrezi fără mine

Bex

          Mă opresc în fața casei, întrebându-mă ce aș putea să fac în continuare. Nici nu o iubesc, nici nu o urăsc pe Hailey, așa că nu știu dacă vreau să o sun pe mama sau la poliție. Nu știu care dintre variante ar da dovadă de un gest de iubire. Presupun că aș fi o soră bună dacă aș suna la poliție, pentru că mama o să își iasă din minți dacă o sun și îi spun că Hailey s-a hotărât să dea o petrecere.

          Sunt frântă de oboseală. Mi-am petrecut întreaga zi la bibliotecă, deși anul școlar a început doar de o săptămână. Întreaga zi, care printre altele e sâmbătă. Îmi arunc ghiozdanul la baza scărilor și mă tolănesc pe trepte, încercând să nu mă las călcată în picioare de adolescenții în stare de ebrietate care se plimbă pe lângă mine. Îmi scot telefonul din buzunar și apelez. Nici pe mama și nici poliția. Încerc să dau de Emiah, pentru că dacă tot trebuie să îndur petrecerea surorii mele, măcar să am o companie plăcută. În plus, Emiah nu dă niciodată înapoi când e vorba de băutură gratis.

          Sună o dată, de două ori, de trei ori. Oftez zgomotos și o las baltă. S-a comportat dubios toată săptămâna și poate a decis că nu vrea să mă mai vadă pentru o perioadă. Oricare ar fi motivul, o să îl aflu când o să ne întâlnim. Și se pare că nu în seara asta. Sper doar să fie bine.

          Înhaț ghiozdanul cu o mișcare rapidă și intru în casă. Sunt prea obosită ca să mă cert cu Hailey, așa că urc direct în cameră. Fac un duș, apoi mă îmbrac cu o niște blugi negri, mulați și un maiou alb. Am impresia că mi se vede dantela sutienului, dar nu îmi pasă. Bag blugii într-o pereche de botine înalte, cu toc, apoi cobor în sufragerie, evitând să mă ating chiar și accidental de echipa de fotbal care la ora asta e mult prea beată ca să mai aibă bun simț.

          — Blondino, nu vrei să stai în poala mea?

          Nu, mulțumesc.

          Nu mă întorc ca să vad cine mi-a adresat întrebarea. Nu mă interesează. Nu văd pe nimeni cu care aș putea vorbi, așa că mă duc în bucătărie cât pot de repede, până idiotul ăla nu începe să vorbească din nou.

          — Văd că ți-ai găsit rochia în cele din urmă, îi spun surorii mele care poartă rochia pe care m-a acuzat ieri ca i-am furat-o.

          Ce Dumnezeu aș putea să fac eu cu rochia ei? Îi ajunge cu puțin deasupra genunchilor și are un model floral.

          — Mda, zice deloc mulțumită de faptul că s-a înșelat și că nu eu i-am luat rochia.

          La ce dezastru e la ea în cameră, mă mir că mai găsește ceva.

          — Puteai să mă anunți că ai de gând să ne invadezi casa cu o mulțime de retardați.

          — Nu e treaba ta, îmi replică, încrucișându-și brațele la piept.

          — De fapt, Hailey, e treaba mea. Îți place sau nu, locuiesc în casa asta, așa că mă interesează dacă e contaminată cu proști.

          — Abia aștept să plec la colegiu și să scap de tine.

          — Și ai impresia că eu aștept altceva?

          — De ce nu mergi să stai cu prietenii tăi drogați?

          Asta este una dintre replicile preferate a surorii mele. Când rămâne fără alte replici, o folosește pe asta. Se ia de prietenii mei care sunt mult mai inteligenți decât copiile alea ieftine de fete cu care își petrece ea timpul.