♚1♚

715 41 14
                                    

Hara's point of view

          Fugeam cat puteam de tare. In mod normal as fi obosit insa nu si acum. Nu puteam fi prinsa iar de el. Tineam ochii inchisi pentru ca durea sa vad ce e in jurul meu.Nu il puteam intelege. Creierul meu nu-l putea accepta sub aceasta forma.

          Ii puteam simti respiratia. Ii simteam pasii lenti. Puteam sa-l simt cum isi taraste picioarele iar asta ma facea sa plang si mai tare. Totul se auzea infundat. Eram speriata, terifiata. Imi era teama! Doar gandul ca el exista ma facea sa-mi doresc sa mor, sa nu mai sufar sub lamele sale metalice. Cutitul sau zgaria bland podeaua de beton. Imi deschid ochii pentru a-mi confirma distanta considerabila la care se afla el. Fata sa sadica, plina de sange...radea cu satisfactie. Stia ca nu aveam scapare, ca va avea din nou ocazia sa ma sfasie sub lama cutitului.

          Imi amintesc cu restrangere de inima ce am trait in decursul a cateva zile in acest loc groaznic. Incetul cu incetul ranile calde, pline de sange incepeau sa se inchida insa doar cele mici. Ranile spatelui meu brazdau sangerii pielea mea alba. Pielea mea capatase tente cenusii, vinete-verzui pe alocuri unde cutitul sau nu actionase. Gatul imi era intact cu exceptia unei mici portiuni ce era plina de zgarieturi. Buza imi era umflata, plina de sange coagulat. Dupa ce imi revin incerc sa ma concentrez pe drum fara a ma mai lasa influentata de el.

          Mi-am indreptat capul spre drumul ce il aveam de parcurs spre iesire insa ma lovesc de un perete. Siroaie de sange cald se scurgeau. Ma prabusesc din cauza ametelii sprijinandu-mi capul de peretele rece. El zambea victorios. Incepe sa fuga spre mine. Incerc sa ma ridic insa corpul nu-mi mai reactiona. El ajunge in fata mea. Ii puteam simti respiratia de gatul meu. Limba sa traversa ultima particica neafectata a gatului. Tremuram din toate incheieturile. Nu vroiam sa mai stabileasca vreun contact sexual cu mine... M-am saturat sa fiu o jucarie a poftelor sale canibale. E doar un monstru ce ma va tortura toata viata daca nu scap acum.

          Ma ridic si fug spre iesire. El se apropia de mine cu rapiditate. Incep sa fug din ce in ce mai tare insa ma impiedic. Simt o durere groaznica in zona gleznei. Incerc sa ma ridic insa fara succes. Il puteam auzi cum incetineste pasul continuand cu pasul sau tarat. Imi intorc privirea spre el speriata incepand sa ma tarasc spre scapare insa sfarsesc prin a cadea lata pe cimentul rece. Imi intorc din nou privirea spre el observand cum era atat de aproape de mine. Caut cu privirea prin stratul de lacrimi ceva solid gasind o bara metalica la cativa metri de mine. Ma tarasc in continuare spre bara insa de-odata simt mana lui puternica ridicandu-ma de la sol. Il imping cu putina putere ce-mi mai ramasese el dezechilibrandu-se si dandu-mi drumul. Incerc sa ajung spre bucata de metal sarind intr-un picior. O apuc in mainile mici zambind insa imi este smulsa de el. Incerc sa fug insa cad jos cand simt o mare durere la nivelul capului. Lichidul cald imi acapara atentia acesta scurgandu-se dea lungul fetei mele. Simt cum durerea e inlocuita de o amorteala a intregului meu corp ochii mei inchizandu-se.

***

Hara's point of view

          Sunt in parc impreuna cu Woo Shik. Ne-am plimbat, am ras, am mancat vata de zahar. A fost distractiv, dar trebuie sa ii spun ca ma despart de el... dar cum?Este un baiat bun, iubitor, am fost cu el jumatate de an, dar nu pot sa il mai mint. De o luna si ceva ma intalnesc cu Hyun-Jun de care m-am indragostit fara sa vreau. Am iesit cu el la o cafea, am discutat, am facut cunostiinta si tot asa pana am ajuns sa ne iubim. Am incercat de mai multe ori sa ii spun lui Woo Shik, dar nu am putut... nu am avut curajul necesar. Dar azi m-am decis. Trebuie neaparat sa ii spun.

          — Si... Hara ce ai vrea sa mai facem?ma intreaba privindu-ma in ochi zambind ca un copil.

           Ma asez pe o banca din apropiere si incerc sa imi fac curaj.

           — Hm... stii... am... Spun eu balbaindu-ma, jucandu-ma cu mainile.

          El imi ia mainile in mana sa mare, ceea ce ma face sa transpir, nu de caldura, ci de teama. Nu am curaj nici sa il privesc in ochi. Adunate, Hara!

Woo-Sik 's point of view

          S-a lasat seara, felinarele aprinzandu-se. O privesc pe Hara si vad ca ezita sa ma priveasca. Ceva o framanta sigur. Vreau sa ii dau o suvita rebela dupa ureche, dar se fereste de mana mea. Isi ridica privirea speriata.

          — Stii...Woo Shik, trebuie sa iti spun ceva. Spune cu vocea putin tremurata. Sigur s-a intamplat ceva.

          Ii strang putin mana, indemnand-o sa continue.Inspira adanc in timp ce inchide ochii si spune repede:

          — Vreau sa ne despartim. Spune si deschide ochii privindu-ma.

          Cand am auzit ce a spus simteam ca si cum timpul statea in loc. Incercam sa leg doua cuvinte, dar nu puteam. Am iubit-o ca un prost... nu pot sa cred.

          — De ce... de ce dupa atata timp petrecut impreuna? De ce?! O intreb ridicandu-ma de pe banca, privind-o.

          — Pur si simplu... numai merge. Mi-ar placea sa ramanem prieteni. Spune ridicandu-se si ea de pe banca privindu-ma in ochi.

           Eu ma dau doi pasi in spate, privind-o speriat. Incercam sa disting o emotie de pe fata ei, dar ea doar ma privea. Ii intorc spatele si alerg, alerg cat pot de tare, fara o destinatie anume. Am ajuns la raul Han unde am inceput sa tip, descarcandu-ma.

          A doua zi, dimineata abia m-am ridicat din pat. Toata noaptea nu am putut sa inchid un ochi gandindu-ma la cele intamplate. Nu puteam accepta ca ea chiar m-a parasit. Cu greu ma pregatesc pentru liceu si plec.

          Orele au trecut greu, foarte greu fata de obicei. In pauza de pranz, cand toata lumea era la cantina eu ma plimbam absent pe holurile scolii. Trec pe langa o baie a fetelor, unde o observ pe Hara. Vad ca mai e cu cineva, asa ca decid sa plec, dar cand am vrut sa ma intorc aud o propozitie care m-a facut sa imi maresc ochii.

          — Te iubesc, Hyun-Jun!

          — Hara, CURVO! Spun si lovesc cu pumnul in usa, vazand-o cum tresare intorcandu-se speriata.

          Incep sa fug pe holurile scolii auzind-o pe Hara cum ma striga. Stiu cine ma poate ajuta in situatia asta. Dau un mesaj rapid apoi fug spre baia fetelor de langa terenul de basket. Usa era incuiata astfel sunt nevoit sa o fortez. Odata ce am intrat in baie o iau de incheietura mainii pe fata ce se afla acolo aruncand-o afara si busind usa puternic. Ii zambesc lui Shin Yoon apoi ii zic sa imi dea ce i-am cerut. Acesta imi da o sticluta plina cu un lichid negru-verzui si o seringa cu cadru metalic.

          — E solutie concentrata. Mai bine o folosesti dilatata. Ma avertizeaza el.

          — Am inteles. Poftim! Spun inmanandu-i punga de iarba. Era de cea mai buna calitate, nu putea refuza.

Hara's point of view

          Woo Shik ma ingrijora, am reusit sa-mi iau gandul de la el insa cu greu deoarece cuvantul "curvo" imi rasuna in cap. Dupa terminarea orelor Hyun-Jun se oferi sa ma conduca acasa insa decid sa ma mai plimb prin oras pentru a-mi limpezi gandurile. Dupa ore bune in care am hoinarit se intuneca-se deci am luat-o pe scurtatura spre casa pentru a ajunge inaintea tatei. Stiam foarte bine stradutele care erau populate de delicventi astfel am ajuns sa cunosc drumul cel mai sigur. Mergand am simtit cum sunt luata de par iar un obiect rece intra in gatul meu eliberand rapid un fluid. Pleoapele mi se inchid aproape instant.

***

________________________________________________________________________

Ii multumim lui sugavevo pentru coperta 。^‿^。

____________________________________
25.decembrie.2015

Blood CodeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum