♚5♚

219 12 3
                                    

M-am integrat usor in noua familie aceasta fiind foarte calduroasa cu mine. Dupa cativa ani insa lucrurile s-au schimbat. Tatal meu murise intr.un incendiu in timpul unei interventii. Tristetea pusese stapanirea pe noi. Totul parea anost fara rasetele lui. Mama cazuse intr-o depresie din care nu parea ca se va mai ridica vreodata insa a trecut si peste aceasta. Devenisem mult mai uniti dupa moartea tatei. Astfel viata mea a continuat fara alte turbulente.

***

Woo Shik's point of view

Cobor din masina si intru in depozitul unde a dus-o Jong Min pe partenera sa. Este un fost depozit de materiale de constructii, inauntru mirosind puternic a lemn. Se auzeau doar gemetele ei infundate si miscarea scaunului. Inaintez si o gasesc legata cu mainile la spate de un scaun din metal, cu o carpa in gura. Avea capul plecat, parul lung acoperindu-i fata. Era imbracata intr-o rochie gri, scurta si decoltata. Incep sa rad si aplaud sarcastic privind-o. Ea isi ridica capul speriata, uitandu-se in ochii mei. Avea ochii rosii si urme de rimel sub ochi din cauza ca a plans. Ma apropii usor de ea, incepand sa se zbata. Imi apropii capul de al ei. Mirosea puternic a alcool si a tutun. Ii iau o suvita de par si o rasucesc pe deget zambind.

- Fetele cuminti nu beau cu barbatii necunoscuti in cluburi noaptea. ii spun la ureche in soapta tragand-o de par.

Ea geme de durere si incepe sa planga. Incearca sa spuna ceva,dar nu poate din cauza carpei. Ma ridic si ma asez pe vine in fata ei.

- Daca te dezleg, promiti ca nu tipi? o intreb serios. Ea da afirmativ de cateva ori din cap speriata. Daca ma minti, te omor! spun si ii dau jos materialul ce ii acoperea gura.

- C-ce v-vr-vrei de la mine? intreaba speriata.

- Vreau sa te vad cum te chinui, cum tremuri, vreau sa vad cum ramai fara pic de viata in tine si te duci in iad, acolo unde merg fetele rele.

Ea incepe sa respire sacadat si sa tremure uitandu-se in gol. Chiar si beata e constiienta de ce se intampla, impresionant. Pacat ca nu pot s-o ucid acum, ar fii evident ca eu am facut-o. O mangai usor pe obraz zambind si ma apropii cu buzele de ale ei. Ea nu face nicio miscare, se uita la buzele mele apoi in ochii mei, astepta s-o sarut. Zambesc si ma departez de ea, o dezleg si o duc la masina. O conduc acasa, sun la usa si imi raspunde sora ei mai mare, care imi multumeste.

Mao Inoue's point of view

Am plans mult dupa moartea Harei, cea mai buna prietena a mea. La liceu, erau o gramada de barfe si zvonuri cum ca a fost ucisa de cineva platit de unul dintre contracandidatii tatalui sau, cum ca a omorat-o un ucigas cu sange rece pentru ca i-a ieşit in cale, sau un betiv care a vazut-o pe strada singura si si-a potolit poftele carnale. Din cauza acestor zvonuri, majoritatea fetelor se tem sa iasa singure noaptea din casa. Ii simteam lipsa din ce in ce mai mult si faptul ca a disparut dupa ce s-a certat cu Woo Shik ma pune pe ganduri. Am vrut sa merg de mai multe ori la politie pentru a da declaratii, dar ma tem pentru viata mea si a celor din jur. Daca criminalul era printre noi? Acest gand nu imi dadea pace, ma infiora, iar constiinta mea era foarte incarcata.
               Draga jurnalule,

Azi, la liceu, au venit procurorii, care se ocupa de cazul ei. Ne-au cerut sa mergem sa dam declaratii, iar Ahn Jae-Hyun ne-a lasat numarul sau de telefon. Am stabilit o întâlnire in privat, fara ca nimeni sa stie,in seara aceasta unde ii pot da mai multe informatii in siguranta. Sper ca declaratiile mele sa ajute, iar ucigasul sa fie sa fie prins cat mai repede si Hara sa se poata odihni in pace.

Inchid jurnalul si il pun in dulapiorul biroului. Ma imbrac intr-o rochita alba, pana la genunchi si ma indrept spre locul unde era cenusa Harei. Am mers aproximativ jumatate de ora pana acolo. Am cumparat o floare de la intrare si am urcat scarile pana in camera unde era vitrina cu cenusa ei. Privesc micuta poza din inauntrul vitrinei. Zambea, era fericita. Cateva lacrimi mi se scurg pe obraji, dar le sterg repede si zambesc

-Azi merg sa ma intalnesc cu procurorul! Iti promit ca cel care te-a adus asa va plati, promit! spun si suspin lasand floarea acolo. Mai ating odata sticla vitrinei si ma intorc acasa.

Doua ore mai tarziu m-am imbracat si am plecat spre sectia de politie. Este ora 20 si afara este întuneric bezna. Este putin racoare asa ca mi-am luat un hanorac pe deasupra. Merg repede, cu gluga pe cap uitandu-ma des in spate. Ma simteam urmarita. Am deschis telefonul si am luminat in spate cu ecranul telefonului. Nu era nimeni pe strada, doar eu. Panica ma cuprinse asa ca am format numarul procurorului, dar pana sa raspunda, cineva mi-a smuls telefonul din mana inchizand. L-am privit cu ochii mici incercand sa disting cateva trasaturi. Avea o gluga destul de mare pe cap care ii acoperea privirea.

____________________________________

N/A Ne cerem scuze ca am postat atat de tarziu.Sper sa va placa capitolul.^^
____________________________________
25.martie.2016

Blood CodeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum