♚4♚

224 17 0
                                    

Jong Min's point of view

Muzica data la maxim imi dadea o senzatie usor derutanta. Ma uitam in jurul meu ametit de-a binelea. Nu trebuia sa iau praful ala.

Imi intorc fata spre partenera mea luand-o de talie si ridicand-o. O ghidez spre ringul de dans strangandu-i cu putere fesele in timp ce ea dansa. O iau de mana tragand-o spre iesire. Urmez instructiunile date de Woo Shik ducand-o in acel depozit parasit. Era speriata. Intru cu ea in depozit. Stau cateva minute incercand sa o leg insa a dracu' tipa asta. O las inauntru ea stand intr-un colt plangand. Woo Shik a vrut sa ii explice ca el inca nu a uitat-o pe Hara si sa inceteze cu flirtul. Dar cum mai e putin pana la Haloween spiritul de sperietor al lui Woo Shik deja s-a trezit el vrand sa o sperie putin pe fata inainte sa-si inceapa discursul. Ies din depozit fugind spre masina si pornind spre club din nou.

Woo Shik's point of view

Stateam afara, in spatele clubului fumand. Asteptam sa se faca ora doisprezece pentru a pleca spre depozitul unde o voi speria putin pe una din "prietenele" Harei. O tradatoare inascuta, abia a murit si deja se da la mine fara sa-i pese ca abia trecusera doua zile de la moartea "prietenei" sale. Ma uitam tinta la usa din spate a clubului eu fiind sprijinit de un stalp ce ilumina slab straduta dintre blocuri.

Ma uit la cer incercand sa-mi amintesc de chipul sters al mamei mele. Cand fusesem abandonat eram mult prea mic pentru a-i retine figura. Arunc punga cu iarba in aer frustrat. Imi cobor corpul stand ghemuit lipit de stalp. Cateva lacrimi mi se preling de-a lungul fetei. Trag din tigara fiind din ce in ce mai frustrat. Imi sterg lacrimile fugitiv cu mana ridicandu-ma in picioare.

***

Abia scapasem din mainile batauselor. Fugeam spre partea opusa a orfelinatului unde nu aveam voie sa intram insa daca directoarea nu era in cladire asistenta Lee Young-Eun ma lasa sa ma ascund acolo de batause. Acolo il ascundeam si pe Baumwolle, cainele meu. Intru pe usa din spate cainele intrand dupa mine. Se aud niste voci de femei venind dinspre scari. Ma ascund dupa niste plante inalte asteptand ca vocile sa dispara. Urcand scarile directoarea si asistenta Lee isi fac prezenta. Inghit in sec sperand ca directoare Agnet sa nu ma observe. Cele doua se opresc directoarea punandu-si mana pe umarul domnisoarei Lee, batand-o usor.

- Stiu ca e greu. Insa in aceasta arie a orfelinatului nu au voie copii! Si oricine altcineva inafara de tine si mine. Stii ce se ascunde aici iar daca pustiul ala vagabond afla ceva... stii ce patesti! Spune directoarea aspru facand un semn de-a lungul gatului mimand o taiere.

- Dar e batut mereu de niste fete mai mari... incearca Lee Young-Eun sa riposteze insa directoarea ii face semn sa taca.

- Nu-mi pasa de copii. Stii si tu ca urasc copii. Imi face placere sa-l vad plin de sange pe acel copil de 6 ani, Woo Shik. Spune Agnet mergand spre usa. Se intoarce brusc spre ea ranjind. Ce ar fi sa-l exterminezi tu si pe el? Sa-mi trimiti poza cu el terminat. Spune iesind pe usa,ea soptind un "bine".

Incep sa tremur cateva lacrimi curgandu-mi pe obraji. Ma ridic de langa ghivece mergand spre femeia imbracata complet in alb.

- Woo Shik.. murmura ea panicandu-se.

- De ce ai zis "bine"? O intreb fixand-o cu privirea.

- Uite, Woo Shik... imi pare rau dar chiar am obosit. Imi zice facand cativa pasi spre mine eu departandu-ma de ea.

- Ai obosit? Ar trebui sa dormi! Tip la ea apucandu-i mainile incercand s-o ghidez spre scarile ce duceau spre dormitorul ei.

Ma impingea incercand sa ma departeze. Brusc ii dau drumul mainilor ea facand cativa pasi in spate incepand sa tipe. O vad cum se da pe spate pe scari incercand sa-si acope capul. Cand ajunge la capatul primului rand de scari se opreste. Eu cobor spre ea tremurand speriat urmat de Baumwolle. Imi cobor mana spre fata femeii intorcandu-i-o usor. Incep sa plang vazandu-i sangele cum se prelingea pe fata ei alba. Sangele curgea siroaie pe podea alba abia lustruita. Baumwolle linge putin din sange uitandu-se mai apoi la mine.

- E bun? Il intreb retoric ducand doua degete spre lichidul rosiatic bagandu-le in balta de sange apoi lingand sangele. E bun. afirm lingandu-ma pe buze.

Ma ridic de langa femeie dandu-i cateva suvite din parul sau castaniu dupa ureche.

- Noapte buna, domnisoara Lee! Sa aveti vise frumoase. Ii spun fiintei lipsite de viata urcand scarile spre iesire.

Deschid usa fiind intampinat de batause. Ma iau pe sus ducandu-ma langa stejarul batran din curte. Ma aseaza jos legandu-ma. Imi trasau formele fetei cu degetul razand. Se indeparteaza de mine dar nu inainte ca Jimin sa-mi mai dea o serie de lovituri. Fiecare pumn care facea contact cu fata mea ma facea sa-mi doresc din ce in ce mai mult sa-i zic si ei "Noapte buna!". Imi da un genunchi in stomac eu gemand de durere. Sangele mi se prelingea pe langa coltul gurii. Si sangele meu avea gust bun dar al altora e mult mai bun.

- Intr-o zi o sa va zic "Noapte buna!". Jur! Tip eu spre fete.

- Noapte buna? Ha! Ce amuzant, pustiule! Spune Jimin dandu-mi inca un pumn in fata mea o perdea neagra facandu-si aparitia.

Ma trezesc intins intr-un pat alb. In jurul meu era doar o perdea alba. Incerc sa cobor din pat insa o durere puternica de cap ma forteaza sa ma asez inapoi pe pat. Gem usor masandu-mi tamplele. Corpul imi era bandajat ici colo. Imi ating zonele bandajate apasand usor pe ele. Durea. Deodata perdeaua este data la o parte in fata mea facandu-si aparitia o femeie si un barbat.

- Te simti mai bine, Woo Shik? Ma intreaba femeia in timp ce se aseaza langa mine mangaindu-ma pe cap. Cand vei fi externat din spital vei veni cu noi. Vom avea noi grija de tine, noi si fratele tau Hyun Woo, familia ta, vom acea grija de tine.

Ma uitam usor derutat la acea femeie. Ceea ce spunea e ca voi avea o familie iar asta ma facea confuz.

- Acum ar trebui sa dormi. Trebuie sa te odihnesti. Noi plecam acum insa vom veni si maine. Spune barbatul imbratisandu-ma. Noapte buna! Sa ai vise frumoase. Imi zic cei doi la unison lasandu-ma singur in camera.

____________________________________
20.februarie.2016

Blood CodeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum