Cearta

65 5 2
                                    

"Uneori e greu sa gasesti persoana potrivita, iar asta nu se aplica doar in relatii, ci si in prietenii. Uneori chiar si cei mai buni prieteni se cearta. Uneori oamenii ii cearta pe cei dragi lor fiindca ii iubesc si nu vor sa ii piarda. Uneori (de fapt, DE CELE MAI MULTE ORI) oamenii se cearta doar pentru ca nu vad lucrurile la fel. Dar uneori (si prin "uneori" ma refer la "aproape mereu") timpul rezolva totul. Sau nu...Uneori oamenii se cearta din cauza sentimentelor, sau a banilor, sau a unor lucruri stupide...dar prieteni adevarati mereu se vor impaca...Sau nu. Uneori o impacare depinde chiar de gravitatea neintelegrii. Uneori un simplu "Iarta-ma! Te iubesc...nimeni nu iti va lua locul VREODATA" poate innoda legaturi stranse intre oameni. Uneori e greu sa zambesti, dar daca ai persoana potrivita alaturi, viata ta va fi numai un zambet gingas. Viata e derutanta, oamenii sunt derutanti, chiar si sentimentele sunt derutante...insa totul va deveni clar, intr-o buna zi" scrisese Luiza in jurnalul ei la finalul celei mai ORIBILE, chiar celei mai ORIBILE zi din viata ei.

Ziua aceea incepu ca orice alta zi, cu zambetul cald al lui Dani. Dani o astepta in fiecare (aproape in fiecare) dimineata pe Luiza sa se trezeasca, in pragul usii camerei ei. Dupa ce Luiza se dezmeticea de-abinelea, toata familia (asta ii includea si pe Dani si Irina) lua micul de jun in bucataria de la parter. Apoi, Dani si Luiza mergeau in statia de autobuz, unde in fiecare dimineata, Kira si Mara ii asteptau. In aceea zi, era ZIUA ADEVARULUI, o zi inventata de Luiza, Kira si Mara, care se repeta in fiecare luna de data de 19, si presupunea ca fiecare dintre cele trei prietene sa spuna adevarul "gol-golut", la orice intrebare.

In autobuz, in drum spre scoala, Mara o intreba pe Kira:

- Care e cea mai buna prietena a ta?

-Nu stiu, cred ca tu si Luiza. spuse Kira

-Dar alege doar pe una dinre mine si Luiza.

-Ti-am zis...nu pot sa aleg...

-O, haide...

-Bine, bine...

-Deci, cine?

-Luiza.

Mara albi instantaneu. Semana cu Fantoma de la Opera* si mai avea putin si lesina.

-Doamne, Mara! Esti bine? intreba Luiza.

Mara fugi in spatele autobuzului cu fata in palme. Plangea. Sugita chiar.

-Mara, ce e cu tine? intreba Kira incercand sa o imbratiseze, dar Mara se smuci.

- Pleaca! zise Mara suparata cu fața intre maini.

- Doamne, Mara, TU esti cea mai buna prietena a mea.

- Tu ai spus altceva mai devreme.

Kira tacu. Dupa o clipa spuse:

- Stii ca esti cea mai buna prietena a mea...dar si Luiza e...nu pot alege doar pe una dintre voi si nu vreau sa te pierd.

Mara isi ridica capul dintre palme si o privi rece pe Kira. Avea ochii rosi. Se vedea ca era la pamant.

-Pacat...deja m-ai pierdut...spuse Mara ridicandu-se si coborand din autobuz.

-Unde te duci? striga Kira din autobuz.

-Undeva unde pot gasi prieteni loiali. zise Mara foarte serioasa.

In aceea zi, Mara nu se mai intorsese la liceu, nici in ziua urmatoare. Luiza isi reprosa asta. Probabil ca era un pic si vina ei si probabil ca ea si Mara nu vor mai fi prietene. Nici Mara si Kira nu se puteau impaca prea usor...Cine putea stii pana cand avea sa tina prostia asta...




*Fantoma de la Opera = personaj fictiv intruchipat de protagonistul musicalului celebru "Fantoma de la Opera".


El & EaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum