-L-ai omorat?
-Nu, normal ca nu, nu sunt o criminala!
-La fel ca mine, asa-i?
Ma privea cu cei mai frumosi ochi, printre firele de par ce-i atarnau pe fata palida.
-Da! i-am raspuns fara tragere de inima, privindu-l fix in ochii albastri.
Mi-am deschis incet ochii ce erau deranjati de razele intepatoare ale soarelui.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Am dormit mult mai bine in comparatie cu podeaua din acea camera. Analizam camera, defapt dulapul din fata mea, era de o culoare gri si acoperea aproape tot peretele, fiind intrerupt de o usa, probabil usa de la baie. In timp ce incercam sa ma misc si sa ma intorc pe partea cealalta, am auzit un murmur, apoi un geamat. Imi inchipuiam ce e sau mai bine zis cine e, dar ma rugam sa nu fie adevarat, sa fie doar imaginatia mea nebuna si as fi preferat sa cred ca am inebunit. Neavand de ales am intors incet capul cand am vazut cine e, am sarit, nici eu nu stiu cum, dar am sarit din pat si-am ajuns sa stau lipita de dulap holbandu-ma la Jeff ce statea intins in pat, stiu ca m-a observat, dar efectiv ma ignora doar statea cu nasul in telefon. Imi era frica nu stiu de ce, dar imi era frica, pur si simplu cand il vedeam, cand il auzeam, chiar si atunci cand ii spunea cineva numele respiratia mi se ingreuna, iar inima imi batea atat de tare incat pun pariu ca oricine se afla langa mine o putea auzi. Dupa cateva secunde si-a aruncat ochii spre mine si a zambit parca badjocoritor, si-a mutat privire spre telefon, l-a inchis si l-a lasat pe pat apoi a dat sa se ridice. Nu stiu ce m-a apucat dar am inceput sa fug spre usa, daca pot numi asa panica mea, sincer am incercat, dar visul meu a fost spulberat de lantul ce-mi strangea glezna. Jeff a ras si s-a apropiat de mine. Am ajuns in postura in care eu stateam din nou lipita de dulap, iar el aproape si-a lipit corpul sau de al meu, stateam nas in nas, era mai inalt ca mine, asa ca s-a aplecat
-Nu te mai uita! Mi-a zis in timp ce mi-a aruncat o privire ciudata.
-Poftim? Ori era prea dimineata pentru mine, ori el era mai ciudat decat il credeam.
-Nu incerca sa pari mai proasta decat esti amandoi stim la ce ma refer! S-a departat de mine si-a inceput sa cotrobaie prin camera.
M-am deslipit de dulap si-am inceput sa merg spre el nefiind constienta inca ce fac.
-In primul rand nu sunt proasta si nici nu fac pe proasta!
Cuvintele mele au fost intrerupte iar de lantul ala afurisit care nu ma mai lasa sa inaintez, am aruncat o privire in jos apoi mi-am reindreptat capul spre Jeff care a facut cam acelas lucru apoi a continuat sa-si rascoleasca sertarele.
-In al doilea rand nu am habar despre ce vorbesti!
N-a zis nimic timp de cateva secunde si se pare ca a gasit ce cauta. Un tricou mai lung si-o pereche de blugi.
S-a indreptat spre mine cu pasi lenti, s-a aplecat si mi-a soptit:
-Ma schimb, sunt aproape dezbracat, pustoaico, iar tu ma analizezi, n-ar trebui sa exagerezi cu asta!
A zambit cu coltul gurii, a trecut pe langa mine intrand in baie.
Am ramas cu privirea in gol. 'Arata bine'
● ● ●
N-avem idee cat de interesant va fi sa privesti peretii albi ai unei camere, glumesc, lipsa de ocupatie te plictiseste, plictiseala baga in depresie, iar depresia te ucide încet. 'prea dramatic?' Mai ca imi venea sa incep sa vorbesc singura. Stateam pe spate si aruncam o perna in jus. Ca sa fiu sincera dupa ce Jeff a plecat am incercat sa caut ceva cu care sa tai lantul, dar ar fi fost prost daca ar fi lasat un cutit sau orice altceva in raza mea de deplasare si el nu este prost, asa ca am renuntat la ideea asta.
