Life unexpected

Capitolul 16

Ziua de azi a fost destul de buna pana acum. Nici un test surpriza, nici o cearta, numai pace si liniste, poate chiar prea liniste..Suntem la cantina, la masa eu, Alec, Axel cu niste prieteni de-ai lui si Austin. Mi-a fost prima data putin frica sa-l aduc pe Austin, dar pana la urma si el imi e prieten, nu pot sa-l las chiar asa, dar totul a mers bine, el chiar se intelege cu Alec.

Mergeam sa imi duc resturile la cos cand o vad pe Julie cu un picior intins incercand sa imi puna piedica, ce copilaresc. Fac un pas mai mare peste piciorul ei si dupa ma intorc si ii vad fata ofticata.

-Pe bune Julie, credeam ca am trecut de fazele astea de clasa a 2-a.

-Ia uite cine se da desteapta!

-Stii, aici gresesti, nu ma dau desteapta, chiar sunt!

-Auzi, nu stiu cine te crezi tu de poti sa vii aici de o saptamana si deja sa imi furi iubitul, sa stai cu cei mai draguti tipi din scoala si sa faci pe desteapta.

-Tu chiar ma faci sa rad, nu te-ai gandit ca poate ei stau cu mine pentru ca chiar le place compania mea si nu sunt o blonda din plastic, care striga dupa atentie si fara personalitate.

-Ai grija la cuvintele tale!spune ea si vine mai aproape de mine.

-Nu, eu zic tu sa ai grija, nu vrem ca scoala sa afle marele secret al printesei,nu?

-Te rog, sunt indestructibila, nu ai cu ce sa ma ai la mana.

-A da, auzi, care e numarul dealerului tau, ca poate ma ajuta si pe mine cu ceva?ii soptesc la ureche.

-Nu ai cum sa dovedesti asta!spune cu un zambet pe fata.

-A nu? Uite ce filmare frumoasa!spun si ii arat filmarea de la mall cand ea i-a dat tipului niste bani si el i-a dat un plic.

-De de de..unde ai asta?spune speriata.

-Sa zicem ca am fost la locul potrivit la momentul potrivit, de acum poate te gandesti de doua ori inainte sa faci ceva!spun si ma intorc la masa mea fara sa astept un raspuns.

-Hei, esti ok?ma intreaba Alec.

-Mai bine ca niciodata! spun si il sarut lung si apasat, este prima data cand il sarut la scoala iar asta face sa ne declaram oficial ca fiind un cuplu. Pot sa aud lumea in spate cum fluiera si aplauda, iar cand ma intorc o vad pe Julie cum se indreapta spre usa.

-Ma simt folosit..dar nu pot sa spun ca nu mi-a placut!spune Alec si da sa ma sarute din nou.

-Hmm..cred ca ti-a ajuns portia pe ziua de azi! Deja am cauzat o scena, nu vreau de acum toate fetele din liceu sa imi fie dusmani. De ce trebuie sa fii asa de atractiv?spun si il lovesc in brat.

-Hei!Nu am ce face, este un dar si un blestem in acelasi timp! spune ironic si isi da ochii peste cap.

-Deja s-a sunat, cred ca trebuie sa mergem la chimie! spun si ne ridicam amandoi, iar el ma ia de mana. Stie ce parere am despre lucrurile de genul si ca nu imi plac, asa ca se face ca nu ma vede cand ma uitam urat la el, desi nu pot sa neg, chiar imi place senzatia.

La ora de chimie ne vedem toti linistiti de lectia noastra, cand deodata se deschide usa larg si intra un tip brunet, imbracat tot in negru, destul de atragator dar care parea total dezinteresant.

-Buna ziua, m-am transferat de curand, aici e ora de chimie, nu? spune plictisit.

-Da, domnule Milles, ai intarziat, ia un loc! 

Trece printre randuri si se aseaza fix pe locul liber din stanga mea.

-Hei, sunt Matt, iar tu esti,,fata de la petrecere! spune cu un zambet care ar vrea sa fie fermecator.

-Nu stiu despre cine vorbesti,  spun si nici macar nu ma uit la el.

-Grr, esti dura, imi placi pana acum.

-Tipule, a spus ca nu te cunoaste, treci peste! maraie Alec la tipul cel nou.

-Si tu cine te mai crezi, ha?

-Se prea poate sa fiu iubitul ei, este vreo problema? spune si se intoarce total spre el. 

Intre timp profesoara observa tensiunea dintre cei doi.

-Summers, Milles este vreo problema?

-Nu este nici o problema doamna! spune Matt zambindu-i

-Dar va fi! ii sopteste Alec.

****

 Am pierdut notiunea timpului grav si am uitat ca Alec trebuia sa ma astepte in curtea scolii dupa ore sa ma ia cu masina, ies in curte si nu mai vad nici o masina..grozav. Cel putin stiu drumul pe jos spre casa desi o sa imi ia 45 de minute, asta e, asa imi trebuie. Incerc sa imi caut telefonul si imi dau seama ca l-am uitat acasa, super, pana acasa acum trebuie sa meditez in loc sa ascult muzica.

     Brusc o masina opreste in dreptul meu si coboara geamurile, super, un alt pampalau care cauta o prada usoara, dar este doar Matt, tipul nou de la chimie.

-Hei fata de la petrecere, te-ai pierdut? imi spune cu acel zambet tamp pe fata.

-Nu!! ma rastesc la el si merg tot inainte fara sa-i arunc o privire, dar el porneste masina si merge in pas cu mine.

-Haide leoaico, lasa-ma sa te duc pana acasa, promit ca nu incerc nimic cu tine. Abia am ajuns in scoala asta, nu vreau chiar din prima mea zi sa fiu detestat, sa se intample asta macar dupa primele doua saptamani.

-Hmm, ai simtul umorului. Bine, te las sa ma duci acasa, dar daca ai indraznit sa pui mana pe mine jur ca te las fara urmasi! il amenint, urcand deja pe locul din dreapta.

-Cum zici tu printeso! Deci incotro?

-Tot inainte, am sa iti zic eu cand sa opresti, obosita pun capul pe geam si simt cum somnul ma atrage, dar nu am voie sa adorm asa ca incerc sa vorbesc cu omul asta. Deci..de unde te-ai transferat?

-Din New York.

-NU CREEED, SI EU SUNT DE ACOLO!! spun putin prea incantata, dupa imi dau seama ca nu ar trebui sa fiu draguta cu el si incerc sa par neinteresata. Ahm..adica, misto! si ma uit pe geam ca sa nu ma mai simt asa jenata de incercarea mea esuata de a fi cool, dar sunt intrerupta de niste hohote de ras, care daca nu ai stii ai zice ca sunt niste zgomote de imperechere ale unor maimute.

-Nu pot sa cred ca ai facut asta, e cel mai amuzant lucru pe care l-am vazut in ultima vreme. Esti foarte amuzanta!

-Duci o viata cam trista daca asta este cel mai amuzant lucru pe care l-ai vazut, spun uitandu-ma la el cu o fata de "are you serious??" Oh, uite oprirea mea, casa aia alba de pe colt.

-Pff, sincer nu imi pareai genul de fitoase cu bani, ce pacat..aparentele inseala!

-Imi pare rau, dar tocmai m-ai facut "fitoasa cu bani", facand ghilimele in aer, ma simt extrem de ofensata, daca cauti acest gen de specimen verisoara mea e exemplarul perfect, dar nu eu!

-Atunci o sa trebuiasca sa imi dovedesti asta! imi spune cu o voce care ar trebui sa ma vrajeasca.

-Draga, nu cred ca trebuie sa demonstrez nimic nimanui, mai ales cuiva ca tine! ies din masina si trantesc usa, dar cand plec nu uit sa ii fac cu ochiul intr-un mod foarte atragator, macar atat merita ca m-a dus acasa.