Nu se schimbă nimic

120 15 12
                                    


Așteptam cu nerăbdare să se sune,mă plictisisem să mă holbez pe geam.M-am uitat la ceas,mai aveam doar 2 minute,oh thank you Lord.
Apoi s-a sunat,colegii mei s-au ridicat,cum aveam nevoie de aer m-am ridicat și eu să plec.

- Warren,pot să am un cuvânt cu tine?

Oh shit. Acum ce-am mai făcut? M-am dus către doamna dirigintă.

- Mm?

- Uite......cred că ar trebuii să-ți schimbi aroganța asta,ești cea mai bună elevă,Warren. Dar aroganța și orgoliul îți stau în cale!

Mi-a explicat ea.

- Voi încerca să le schimb,Deah. Dar de ce ați ales să-mi spuneți acum? S-a întâmplat ceva?

Am ridicat eu din sprânceană. Doamna a tăcut.

- Doamna Dirigintă.....?

Ea a oftat ușor.

- Ti-a fost propusă scăderea mediei la purtare,Warren.

Nu-mi prea păsa mie de căcatu' ăsta,ci îmi păsa care dintre nenorociții de profesori au propus-o.

- Cine a propus-o?

- Domnul McPete.

Atunci am căscat ochii și am dat cu pumnul în masă. Doamna s-a uitat la mine,eu am plecat în curte fără alt cuvânt.
Ce idioată am fost vere,cică vine la mine să se revanșeze. Ce scârbă poate să fie! Am avut prea multă încredere,ce ti-am zis eu Warren,ce ti-am zis să nu te mai încrezi în nimeni? Tch'....lasă. Trecem peste. Am auzit cum a sunat clopoțelul,aveam engleză. Nici nu vreau să dau ochii cu el..... Am intrat în clasă și m-am așezat ușor. Apoi am auzit ușa.

- Bună dimineața clasă! Sper că Va-ți făcut tema pentru că despre ea vom vorbii astăzi.

Fiecare cuvânt al lui mă scârbea,cum poate să se prefacă că nu s-a întâmplat nimic?! Vere.

Am stat cuminte în bancă până s-a terminat ora, nu am scos nici un sunet,nu m-am mișcat. Apoi când s-a sunat colegii au plecat,iar eu am rămas în locul meu până am auzit o voce.

- Domnișoară Carters,e totul în regulă?

Eu am ridicat capul din pământ,l-am văzut pe Noah,deci așa vrea să jucăm. Am zâmbit frumos,dar fals.

- Nu Domnule McPete,totul este în regulă!

Am căscat eu ochii în cel mai Kawaii mod. El s-a uitat la mine cu o expresie rece.

- Atunci nu doriți să părăsiți clasa?

- Nu,îmi place m-ai mult înăuntru!

Am închis eu ochii frumos și am zâmbit până la urechi.

- O zi bună!

I-am zis eu și i-am făcut cu mâna.

- La fel Warren!

Eu m-am strâmbat umpic când am auzit Warren,să nu îndrăznească să-mi mai spună așa. A observat că m-am strâmbat.

- Vreo problemă?

Eu am dat din cap cu aceelași zâmbet apoi el a plecat. Dintr-un motiv sau altul îmi venea să plâng,dar m-am mușcat ușor de buză și am ținut în mine.

-----time skip-----------

Mă indreptam spre casă,astăzi a fost obositor,apoi am simțit pe cineva lângă mine. Când m-am uitat în sus l-am văzut pe Noah.

- Bună Warren!

Mi-a zâmbit el.

Eu am grăbit pasul fără să îl bag în seamă.

- Warren s-a întâmplat ceva?

M-am întors la el,cât tupeu!

- Da. Și vreau să dispari.

- Poate vrei să-mi spui și ce.

Eu m-am uitat în Ochii lui.

- PAI DE UNDE SĂ INCEP? O PERSOANĂ PE CARE O CREDEAM PRIETEN MI-A PROPUS SA MI SE SCADĂ MEDIA LA PURTARE.
SI CE MĂ DOARE,E CĂ AM AVUT INCREDERE CĂ MĂ VA INȚELEGE SI PE MINE SI PE GLUMELE MELE!

Atunci Noah a deschis ochii.

- Warren....tu....plângi?

Atunci mi-am pus mâna pe obraji și....chiar plângeam! Nu am m-ai plâns de atâta timp! Am și uitat cum se simte când curg lacrimile.

Eu am început să fug,îl auzeam cum striga după mine,dar nu m-am întors. Am continuat să alerg până am ajuns la bloc,am scos cheia și am intrat în apartament. Mi-am aruncat ghiozdanul după care m-am aruncat pe podea. Chestiile alea,lacrimile nu se mai opreau. Amintiri îmi treceau prin cap.

- Lumea te urăște!

- Cui îi pasă de tine!?

- Ești nefolositoare!

- Mai bine ai murii!

- Warren tocilara! Fraieraa! Nu are prieteni~!

Auzeam din nou voci și râsete,am mers târâș până în baie,mi-am luat pastilele. Apoi am căzut jos,după ce am început să-mi revin m-am ridicat. M-am uitat în oglindă,apoi am văzut lama. Să încep din nou? Am oftat și am luat lama. Am pus-o ușor pe mâna mea dreaptă. Era un sentiment atât de familiar,era atât de rece pe pielea mea....hai să mai încălzim. Cu asta am tras lama în jos. Sângele cald a început să curgă.
Am mai tras odată,de două ori,de trei ori. Până m-am simțit epuizată. Apoi m-am dus în camera mea,am dat drumul la muzică și am scos o tăbliță. Am tras cu unghia încă o linie. Am mai murit odată.



Problema Vieții MeleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum