Când demonii atacă...

~ Capitolul 7 ~

     În timp ce îmi abțineam cu greu lacrimile, aud niște sunete dintr-un tufiș. Era c-cumva... un urs??

    - Oameni. a spus Helen parcă știind ce gândesc, apoi un rânjet sadic i-a apărut pe față.

     Ne apropiem tiptil de tufiș, iar acolo găsim două fetițe plângând... Sărmanele... O să moară astă seară. Tristuț.
     
      Chiar aveam chef să ciopârțesc ceva.

      - Cea mică e a mea! Zbiară mai mult. strig și alerg înspre ele.
      
      Arunc cuțitul spre fata firavă, iar acesta îi srapunge gâtul țintuind-o în copac. Helen merge după cealaltă și îi înfige cuțitul în coloană, apoi intre coaste, răsucindu-l cu precizie pentru o moarte mai dureroasă. Eu mi-am continuat treaba cu fata mea. Îi plimb cuțitul pe lângă ochiul stâng, în timp ce țipa. Ca să nu îmi mai zgârie timpanele cu voacea aia ascuțită de plod, i-am tăiat limba. Nimic mai ușor. A început să se agite și deja mă exaspera. I-am înfipt cuțitul în mână, i-am smucit-o și am scăpat și de ea. Sângele a țâșnit din locul cu pricina și a stropit totul în jurul său. Ăștia erau blugii mei preferați! Am înfipt cuțitul în copsa dreapta a fetei și i-am depicat piciorul în două. Apoi i-am scos ochii, i-am măcelarit buzele, iar la final, un cuțit în stomac a făcut tot farmecul.

      După toate astea, nici nu îți mai dădeai seama ce erau bucățile acelea de carne sau care era autorul. Helen mă privea mulțumit, apoi se apropie de mine și mă scăpă de sângele de pe față.

      - Bravo, J.

      - M-mersi.

      Apoi mă sărută pe frunte.

      - Hai acasă, Jade. Ai făcut o treabă bună.

       - Wow! Dar și tu, Helen! Meriți un os. încerc să-mi păstrez atitutidinea serioasă dar încep să râd.

      Când intru în casă, pe lângă cap îmi zboară o sticlă de wiskey. Super. Sunt plecată 15 minute și ăștia dau ditamai petrecerea. Se pare că Slender e plecat.

         Înăuntru cred că erau vreo 32 de adolescenți băuți și hiperactivi. Ma feresc din nou de o sticlă, care din nefericire, îl nimerește pe Helen.

         - Asta a durut! geme el.

         - Eu cred că merg să mă culc... spun plictisită.

         - Haide, Jade... Vei rata toată distracția... încearcă Helen să mă convingă.

         - Bine... Hai să petrecem! spun oarecum stânjenită.

          Toți chiuiră, iar Helen m-a strâns în brațe.

           Restul serii am băut, am mâncat pizza și alte porcării pre-fabricate și ne-am holbat la filme horror. Cert e că m-am trezit cu o durere de cap insuportabilă. Am privit la stânga mea și l-am văzut pe ... JEFF?! Ce naiba căuta în patul meu? Stai... Ăsta nu e patul meu... E patul lui... Sunt în camera lui Jeff !!! CE NAIBA AM FĂCUT ASEARĂ?!

      M-am privit mai bine. Eram îmbrăcată. Dă Doamne să nu fi pățit nimic. Mă ridic în șezut și încerc să îmi amintesc ceva de aseară...

   ~Flashback~

Eu: Bine... Hai să petrecem! spun oarecum stânjenită.

Toți chiuiră, iar Helen m-a strâns în brațe.

Primul joculeț a fost "7 minutes in Heaven". Ideea era că trebuia să stăm în cămăruța de sub scări timp de 7 minute cu persoana care ne pica. Dar era musai să pice fată cu băiat. Am picat cu Eyeless Jack. Din moment ce nu ne cunoșteam prea bine, totul a fost cam jenant...