Alte Preferinte.

Capitolul 17.

Perspectiva Tris.

* dupa 2 ani*

- Nu stiu cum de s.a intamplat, dar si.a cerut scuze, am mai vorbit si am simtit ca imi lipseste.
- Tu iti bati joc de mine, mama?
- Nu draga mea, maine ne ducem inapoi in Romania.
- Bine...
Nu stiu cum sa ma simt... Parca am emotii si foarte multe griji pentru ca gasca mea s.a schimbat, mai mult ca sigur, si nu stiu daca mai voi face parte din grupuletul lor... Ma bucur totusi ca acum nu mai sunt cu nimeni si nu mai trebuie sa frang inimile celorlalti la care tin... Cat despre Bianca... Pai ea nu mi.a fost niciodata prietena, mi.am dat seama... M.am uitat in conversatiile ei si vedeam cum ma barfeste si imi spune secretele tuturor.... Mda... norocul meu ca nu i.am spus secrete care chiar trebuiau sa ramane secrete, altfel jur ca deja era moarta...
Acum o luna si jumatate am mai vorbit cu Tomas si mi.a zis ca e mai bine, dar tot singur si ca ii e dor de mine... Sper sa am noroc si sa.l gasesc si acum singur... Nu am de gand sa ii spun ca vin in Romania, dar ii fac un mic joculet... Intru pe wapp si Slava Domnului, e conectat:
- Hei!
- Hei!
- Maine vine o prietena foarte buna in Romania si nu stie locul, ai vrea sa i.l prezinti tu?
- Nu incerci sa.mi faci lipeala cu ea, nu?
- Nu, ce naiba... Deci o astepti la aeroport... Defapt in parcare la aeroport?
- Acum ai aflat ca am masina si ma faci taximetrist?
- Nu, prostule...
- Bine, hai ca o astept, la ce ora?
- Pai pe la 12:30 sa fii in parcare.
- Ok, s.a facut, te pup :*.
- Si eu :*, mersi.
- Npc :*.

Ohhh... baiatul asta, ups, barbatul asta ma face sa imi bata inima si atunci cand nu.l vad... Ultima zi in Spania am fost la un concert si apoi am luat mici suveniruri in caz de mai voi vorbi cu cei din gasca... La cum ii cunosc, isi ies din peoeni daca nu le aduci cadou...
Ma aflu in avion si ma gandesc la Tomas... Nu l.am mai vazut de mult si chiar imi lipsesc saruturile si imbratisarile lui pline de iubire...
Chiar la 12:30 ajung in parcare si il vad pe Tomas...Cat s.a schimbat, si totusi arata foarte bine... Se uita uimit la mine, iar eu ii sar in brate si ne sarutam, el prinzandu.ma sa nu cad... Simt cum lacrimile imi dau sa iasa pe afara de fericire, dar incerc sa ma stapanesc:
- Tris... wow, cat te.ai schimbat... Arti bine, si mi.a fost asa dor de tine!
- Si tu arati bine... abia te.am recunoscut!
Ma prinde de talie si ma saruta flamand, facandu.ma sa.l zgarii pe piept, sifonandu.i camasa.... Imi zambeste larg si eu ma simt asa bine...Ma simt in siguranta, ma simt acasa....

Perspectiva Tomas.

Au trecut doi ani... Doi ani in care m.am apucat de facultate si tot n.am putut sa uit de Tris... Fata asta o sa vina si in mormant cu mine... Gandul la ea imi zboara din clipa in clipa... Stateam pe wapp, cand primesc un mesaj de la printesa mea:
- Hei!
- Hei!
- Maine vine o prietena foarte buna in Romania si nu stie locul, ai vrea sa i.l prezinti tu?
- Nu incerci sa.mi faci lipeala cu ea, nu?
- Nu, ce naiba... Deci o astepti la aeroport... Defapt in parcare la aeroport?
- Acum ai aflat ca am masina si ma faci taximetrist?
- Nu, prostule...
- Bine, hai ca o astept, la ce ora?
- Pai pe la 12:30 sa fii in parcare.
- Ok, s.a facut, te pup :*.
- Si eu :*, mersi.
- Npc :*.
Mda, nu prea am chef sa ma duc la ora aia la aeroport, mai ales pentru o fata necunoscuta care probabil o sa inceapa si ea sa se dea la mine...In fine, fac orice pentru mica mea comoara...
A doua zi ma trezesc de dimineata si merg somnoros spre bucatarie sa halesc ceva...Pe la 12:30 o fata vine spre mine alergand si mi se umple inima de bucurie cand imi dau seama ca e Tris... Se arunca in bratele mele si eu o prind sa nu cada, iar apoi ne sarutam... Inima imi bate asa tare si emotii multe imi cuprind trupul:
- Tris... wow, cat te.ai schimbat... Arti bine, si mi.a fost asa dor de tine!
- Si tu arati bine... abia te.am recunoscut!
O prind de talie si o trag mai aproape de mine, dupa care o sarut flamand, asa cum o faceam pe vremuri... Ea isi infinge unghiile in pieptul meu si ma cam doare, dat nu.mi pasa.... Camasa imi e sifonata, dar o privesc pe fata din fata mea cu un zambet atat de larg...Zambesc fara sa vreau, dar un lucru stiu cert, acum ca o am in bratele mele, fac orice sa o tin aici, orice...

Hei, imi cer scuze ca , capitolele nu sunt asa lungi, dar sper ca v.au captivat si v.au placut... Nu stiu daca va asteptati la asta, dar astpt parerea voastra...Va pup:*