fireworks / shadowhunters

Capitolul 2

*ziua petrecerii*
*Zoe POV*
Mi-am prins părul în coc și mi-am m-ai verificat odată machiajul înainte să bat în ușa lui Lily.
-Sunt gata in două minute, jur. o aud țipând din cameră.
Oftez și deschid ușa. După cum mă așteptam, Lily e în fața oglinzii chinunidu-se să își onduleze părul drept, iar rochia și pantofii ei sunt aruncați pe pat.
-Două minute? întreb ironică.
Lily mă ignoră și continuă să își aranjeze părul. Un beep prelung mă anunță că am primit un mesaj. Îmi arunc privire asupra telefonului deși știam deja ce conține acel mesaj.
-Au ajuns, o anunț pe Lily.
-Du-te, știu că vrei să mergi cu ele, râde ea.
-Și tu?
-Vin cu mașina, normal.
-Adică nu o să pui gura pe băutură toată noaptea? Așa ceva e imposibil, adaug pe un ton sarcastic.
-Cine a zis că și aduc mașina acasă? Glumeam, spune râzand. Nu o să beau nimic, promit. Oricum vei fi acolo să mă verifici. Acum, du-te, Grace și Ivy te așteaptă.
-Ne vedem acolo. îi spun în timp ce ies pe ușă în viteză.
*Ivy POV*
Parchez mașina în fața clubului și coborâm toate trei. Încerc din răsputeri să trag în jos de rochia mult prea scurtă pe care mi-a împrumutat-o Grace și oftez când această revine la dimenisunea sa normală. Zoe și Grace se îndreaptă spre ușa de la intrare și se strecoară înauntru. Oftez, din nou, și mă hotărăsc să o aștept pe Lily.
*Grace POV*
Camera în care se presupune că se desfășoară petrecerea este cufundată în întuneric și nici un sunet nu se aude în jur. Îi apuc mâna Zoellei, speriată.
-Ceva nu e în regulă. mârâie ea în timp ce mă trage spre ieșire.
Când, bănuiesc, căci e o beznă totală, că suntem aproape de ieșire, simt cum camera începe să se învârtă în jurul meu, apoi nu mai văd nimic.
*Lily POV*
Când aud ușa de la casă închizându-se îmi trag rochia pe mine, îmi iau rapid platformele înalte, pe care le-am luat din dulapul Zoellei, și ies pe ușă. Mașina neagră mă așteaptă în față. "Negru, bineînțeles" mă gândesc. "La ce altceva mă așteptam de la Lucien?". Oftez și mă urc în mașină. Bărbatul de lângă mine se întoarce și îl recunosc pe Michael.
-Ce faci aici? spun uimită.
-Nu e clar? întreabă zâmbind. Sunt partnenerul tău în seara asta.
-Unde e Lucien?
-A avut niște treburi de rezolvat. Dar s-a gândit că ar fi păcat să irosești o asemenea ținută așa că m-a rugat să îi țin locul în seara asta.
-Mă rog, spun încercând să îmi păstrez tonul calm. Chiar și după atâta timp valul de dezamăgire provocat de absența lui, mă ia prin surprindere. Dar nu las nimic din astea să se vadă. Nu o să îl las pe Lucien să îmi dea viața peste cap, din nou.
-Nu pari prea dezamăgită, observă el și îmi amintesc în gând să îi mulțumesc lui Ivy pentru lecțiile de teatru.
-De ce aș fi dezamăgită? pufnesc. Îl cunosc pe Lucien.
Restul drumului până la club rămânem amândoi tăcuți. Odată ajunși acolo Michael coboară și îmi deschide portiera. Îmi dau ochii peste cap când trec pe lângă el și mă îndrept spre intrarea în club.
"Să înceapă distracția" mă gândesc.