fireworks / shadowhunters

Capitolul 3

*Lily POV*
"Să înceapă distracția" mă gândesc.

Mă îndrept spre intrarea spre club și o văd pe Ivy trăgând de rochia ei neagră, pe care mai mult ca sigur a împrumutat-o de la Grace. Zâmbesc ușor gândindu-mă că nu are cum să facă bucata aia minusculă de material să se mărească. Probabil m-a auzit deoarece când sunt la doi pași în spatele ei, Ivy se întoarce spre mine și îmi zâmbește ușurată.
-Am crezut că nu mai vi, spune părând ușurată.
Uit de Michael pentru o secundă îndreptându-mă spre Ivy, dar apoi îi simt mâna înconjurându-mi talia. Ivy ne privește uimită, iar eu îmi opresc la timp oftatul ce mi se formase în piept.
-Vreau să știu? întreabă Ivy arătând spre noi.
-Nu, nu vrei, spun apoi mă îndrept ,din nou spre intarea în club.
Michael continuă să își țină mâna, nonșalant în jurul taliei mele, iar cu cealaltă îmi deschide ușa, zâmbind. Pufnesc și intru, cu el lângă mine, în încăpere. Dar întunericul din cameră nu duce a atmosferă de petrecere, iar când Michael îmi dă drumul căutând ceva în geacă, nu pot să nu tresar ușor simțind mirosul usturător ce-mi inundă nările.
-Ce dracu se întâmplă aici? aud o voce, pe care doar două secuunde mai târziu o recunosc ca fiind a lui Ivy.
Click-ul familiar, mă trezește din starea de șoc și mă poziționez în direcția pistolului înainte ca Michael să apuce să tragă. Îl aud murmurând o înjurătură.
-La dracu Lily, ne-ai stricat acoperirea spune el, vizibil enervat.
-Ivy, spun calmă. Suntem aici. Ivy?
Dintr-o dată lumina se aprinde și gem ușor, când văd cadavrele a patru copii pe care îi cunosc, adunate într-o parte a sălii. Ivy e aproape de ele și pare incapabilă să miște.
-Lilith, aud o voce calmă din spatele meu. Iați prietena și să ieșim dracu' de aici.
Mă întorc deși recunoscusem deja vocea și îl văd a doua oară în două zile pe Lucien stând în fața mea. Mă îndrept spre Ivy o iau de mână și continui să merg spre ieșire.
-Lilith, mașina mea e în partea cealaltă, aud din nou, vocea cunoscută.
-Tu nu știi nimic despre mine, Lucien, dacă crezi că după asta am să merg pe undeva cu tine.
-Lilith nu avem timp de copilării de genul acesta.
-Vrei să am încredere în tine? După ce am mers la petrecerea la care tu m-ai invitat și nu doar pe mine, ci și pe prietenele mele, spun accentuând cuvintele, o petrecere cu un morman de persoane moarte ca atracție principală? Dumnezeule, Lucinen cât de proastă mă crezi?
Continui să merg spre ieșire cu pași apăsați, iar Ivy mă urmează în tăcere. Apoi în momentul următor o aud țipând și întorcându-se spre mormanul de persoane.
-Lily, spune și îi pot auzi tremurul din glas, Grace și Zoe. Ele au intrat înaintea mea, dacă..
-Dacă prietenele tale sunt acolo, sunt moarte de mult, zice Lucien cu dispreț.
-Iv, sunt sigură că au ieșit, spun încercând să o liniștesc și pe ea, dar și pe mine. Lucien, cheile de la mașină, continui eu când toți patru suntem în stradă.
-Poftim? întreabă cu o expresie șocată pe față.
-Vrei să te cred că nu tu ai pus toate astea la cale? Dă-mi cheile de la mașina ta.
Lucien nu face nici o mișcare dar, spre surpriza mea, Michael îmi întinde cheile mașinii cu care am venit și probabil arătam la fel de surprinsă pe cât mă simțeam pentru că adaugă:
-Plecați dracului odată, până nu mă răzgândesc.
-Lilith faci o prostie și o știi, spune Lucien adresându-mi o încruntare ușoară a sprâncenelor sale perfecte și lui Michael o privire ucigașă. Acesta nu pare să-i dea atenție, se întoarce și pleacă, mergând lejer spre ieșirea din parcare.
-Să clarificăm lucrurile, Lucien, spun urcând în mașină și urmărind-o pe Ivy cum urcă în dreapta. Nu am încredere în tine, nici cât negru sub unghie, apoi îi zâmbesc dulce și demarez.
Opresc în dreptul lui Michael și ce spun mă surprinde și pe mine.
-Urcă odată, până nu mă răzgândesc.
Deschide, fără un cuvânt portiera, apoi urcă și o trântește zgomotos. Văzându-l cum își lasă ușor capul pe spate pe banchetă și închide ochii, realizez că arată la fel de distrus pe cât mă simt și eu.