am o ramură de aramă
ce atârnă pe perete
așezată într-o ramă
împletită cu regrete;
oamenii sunt de lemn
și vor arde în infern
n-o să atingă vreun eden
nici în cel mai apropriat etern.
arta nu-i artă
și arta nu iartă
dar iată,
cum lumea toată
duce lipsă de artă
s-audă și mamă, și tată
căci fără artă
am fi o pădure tăiată...
