În primăvara anului 1445,peste Târgoviștea noastră, se simțea venirea primăverii. Ficele, se trezeau în zori de dimineață pentru a merge să culeagă flori pentru ca după aceea să aștepte pe unul din feciorii din sat, iar cand primul care va ieși pe uliță o sa se arate acela îi va fi soț.
Amalia o fată frumoasă la trup,se uită pe geam și de odată rărește un om înalt, solid cât doi bărbați, cu părul lung,blond și cu calul sau negru și înspăimântător.
Pe spatele lui avea un iatagan la care toți sătenii se uitau cu frica si uimire la el.
Fata, văzând că se apropie, iese din casă și se duce afară pentru a-l întâmpina pe străin.-Ziua bună străine! Zise Amalia.
-Ziua bună și ție fiica mea! Cu ce gând te-a adus aici pe afară?
-Păi mă uitam pe geam și te-am zărit pe tine...
-Ce faci pe la noi, ești străin? Zise ea
-Nu sunt străinmă duc la Cetate. Vlad mă așteaptă! Spuse el cu un ton calm.
Numele meu este Amza,eu l-am păzit pe tatăl său mulți ani la rând,și acum mă duc pentru a vedea dacă mă va recunoaște din nou!Dintr-o dată se auzi un moșneag care stătea sub un tei și îl întreabă:
- Dar cu iataganul ăla ce faci? Pare cam belit.
-Cine ești tu moșneagule? Întreabă Amza.
-Bag sama că ai uitat de mine. Adu-ți aminte de luptele grele pe care le-am purtat împreună cu Măria Sa Vlad Dracul!
-Corbea tu ești? Bate-t-ar Dumnezeu să nu te mai recunosc! Ce mult te-ai schimbat! Pari mai bătrân și tot cu gura mare! Zise Amza râzând.
-Da eu sunt Amzo! Văd ca Domnia Ta ai uitat de mine!
- Am uitat Corbeo! Au trecut mulți ani de când nu te-am mai văzut. Pari mai bătrân si tot la fel de puternic.
- Eee..Amzo,toti îmbătrânim câte odată!
-Dar unde e Vlad al nostru ? Zise căpitanul puțin întristat.
- E la Iancu,la Hunedoara, și se îndreaptă spre Valahia pentru a-l da jos pe Dan.Am auzit de la un bătrân că Vlad se îndrepta aici cu oastea pe care Iancu i-a dat-o,dar in drum spre Brașov Iancu l-a oprit să facă asta.
-De ce sa-l oprească? Zise Amza uimit.In indepartare se aud niste tropote de cal si niste strigaturi ca de razboi . În fruntea lor , un barbat inalt,solid cat doi oameni cu parul lui lung si negru si cu palosul lui cel mare, veni in goana si se oprise in fata celor doi cavaleri.
- Ziua buna capinanii mei! Zise Vlad zambind.
- Nu va temeti, încă nu au dat turcii!
- Doamne,uite pe Vlad al nostru! Dar catitanul Andrei, la dreapta ta?
- Capitanul Andrei mi-a fost mereu aproape, sacrificul sau a fost sa se dea drept pagan in fata brasovenilor.
-Iertare ,frate Andrei ,in toti acesti ani te-am urat!
- Nu-i bai fratilor! Sa ne bucuram acum! Vlad Voevod Draculea s-a intors teafar in Valahia si suntem cu toti imprena!
Strigau in gura mare toti ostenii care il insoteau pe Vlad.
- Acum sa mergem spre cetate pentru a-mi lua tronul ce mi se cuvine pe drept!
-Dupa tine,Maria Ta! Zice Andrei.Ajungand la poarta cetatii ,unul din gardienii care pazeau poarta ii intreaba:
- Ce cautati aici?
Vlad se infurie si ii spune:
-Cum iti permiti sa vorbesti asa cu mine ostene?!
-Tu esti Vlad?
-Da eu sunt!
-Iertare,Maria Ta,nu am stiut cine esti! Poti intra inauntru.Poarta cetatii se deschide iar Vlad descaleca impreuna cu cei 3 cavaleri si se duce spre sala mare a tronului pentru a-l omorî pe Dan.
Cand a intrat in sala, Vlad scoate palosul si se indreapta iute spre Dan pentru a-l ucide,dar doi osteni care il aparau ii ies in fata,iar Vlad ii taie pe amandoi dintr-o singura lovitura de palos.
Dan inspaimantat ii cere lui Vlad indurare , dar el nu acceptă.
-Indurare Vlad! Stiu ca ai venit sa iti iei tronul! Nu ma ucide te rog!
-Si daca a-si face asta ar fi ceva rau ?
-Amza,Andrei !
-Porunca, Maria Ta!
-Luati-l si sa fie tras in teapa! Sobor de preoti sa ii faca slujba! Daca nu a stiut sa conduca țara ca un domn, macar ingropaciunea sa ii fie la fel,iar pe restul sa fie spanzurati! Restul boierilor vor merge la Poenari. Vor lucra la construirea Cetății. Vor primi doar apă și pâine, iar după terminare cei ce mai trăiesc să fie trași în țeapă!
-Am inteles,Maria ta!
CITEȘTI
Vlad Voievod Draculea Istorie Și Adevăr
FanfictionEu, Vlad Basarab, urmașul Marelui Mircea, v-am învățat sa iubiți pământul ăsta bun și frumos! Să vă bucurați de roadele lui. I-ar la nevoie să-l apărați până la moarte! Văd în fața mea oameni liberi. Ce faceți voi cu libertatea? Luptați pentru ea? E...