Capitolul 30

10.8K 397 20
                                    

-Iubito, promite-mi ca orice s-ar intampla nu o sa mă uiți. spune Alex care stătea nemișcat în fata mea.

Rămân mută vazandu-l întreg și viu. Alerg spre el și vreau sa îl iau în brate, dar trec prin el, era ca o stafie.

-Alex, de ce nu mă iei în brate? spun eu plângând.

-Nu o sa mai pot sa te iau în brate, iubito, iarta-ma. spune el lăsând capul în jos și plecand.

-Nu, iubitule, stai! Tip eu plangand, nu mă lasa, nu asa. plang eu căzând în genunchi .

Deschid ochii speriată și privesc în jur. Îl văd pe Alex nemișcat, pe același pat care sta de ceva timp. Oftez zgomotos și încerc sa mă calmez. Când se va sfârși cosmarul asta?

Mă trezește din visare aparatele care încep sa bipaie extrem de tare. În secunda următoare intra asistenta pe ușă cu doctorul dandu-mă afară pe usa. Încerc sa mă opun, sa tip, dar mă scoate afară Aiden.

Stau de 30 de minute plângând pe scaunul de lângă salonul lui. Aiden încearcă sa mă linisteasca, dar nimeni nu poate sa mă linisteasca. Doar gândul ca nu îi voi mai vedea ochii superbi sau ca nu îi voi mai auzi vocea mă înspăimântă, la naiba, îl iubesc mai mult decât pe mine.

După aproape 40 de minute, doctorul iese din salon .

-Domnisoara, dacă pana mâine nu se va trezii, îl deconectam de la aparate.

-Nu!! Va rog domnule doctor, mai așteptați. spun eu plangand.

-Dacă mai așteptam, o sa îi lungim chinurile. spune doctorul și pleaca.

Mă îndrept plângând spre salonul lui Alex, mă pun pe pat lângă el și îmi pun capul pe pieptul lui.

-Haide, Alex, trezește-te, cearta-ma, forțează-ma sa fac ceva, te rog, nu mă lasa asa, nu vreau sa rămân singura. Îmi cer scuze pentru orice clipa în care te-am enervat la culme, sau în care am fugit de acasă fără sa sti, te rog, vreau sa fii lângă mine, sa mă aperi, sa ai grija de mine, îmi lipsesti Alex, nu vreau sa te mai vad nemișcat în fata mea, vreau sa tipi, sa mă certi, sa gesticulezi, orice! spun eu plângând.

Aud un geamăt și mă ridic de pe pieptul lui, observ cum încearcă sa își deschidă ochii incet, plansul meu de tristete, se transforma în plâns de fericire.

Chem o asistenta și îl consulta, o vad întorcăndu-se zâmbind la mine.

-Este bine, domnișoară, v-as ruga da nu îl bruscați, momentan.

Sar în brațele lui și plang de fericire, își ridica mâinile și mă ia și el în brațe.

Mă uit la el, la chipul lui frumos, la ochii lui superbi pe care nu îi mai văzusem de ceva timp.

-Te iubesc. spune el si schiță un zâmbet.

-Și eu te iubesc . spun eu sarutandu-l.

Încerc sa mă îndepărtez din sărut, dar mana lui se duce la ceafa mea și mă trage într-un sărut apasat, plin de iubire și de dor.

- - - - - - - - - - -

După o săptămână de stat cu iubitul meu în spital, astăzi ajungem acasa. De la atâta antibiotice este în picioare și în forta.

Ajungem acasă și eu fug spre bucătărie sa îi fac ceva de mâncare. Mă duc în camera noastră cu un bol de supa și îl pun pe măsuță.

-Cine a făcut aia? întreabă el mirat.

-Eu, de ce?

-Ști sa gătești?

-Amatoare. spun eu razand. Acum haide la masa, o sa te hrănesc eu.

-Pe bune? Nu vezi ca sunt în forma? Pot sa mă bat și cu un urs la cata energie am.

-Ok, eu o sa mă duc la duș, pana vin sa mănânci tot. spun eu.

-Am înțeles sefa!

Mă duc în baie dandu-mi hainele jos și intrând în cabină. De mult nu am mai făcut un dus așa linistita, de câte ori făceam dus, îl făceam în graba pentru a merge la spital.

Simt o mână pe abdomenul meu, și un piept solid lipid de spatele meu. Las capul instinctiv pe spate și îl observ pe Alex, se apleacă ușor și îmi da săruturi fine pe gat facandu-ma sa gem.

Mă întorc cu fata la el și îl iau în brate sărutându-l apasat și cu dorința. Îmi plasează amândouă mâinile și fund și mă ridica în brate facandu-ma sa îmi incolacesc picioarele în jurul lui.

Mă lipește de peretele cabinei și intra în mine brusc facandu-ma sa icnesc de durere. Pe parcurs durere se transforma în placere pentru amandoi. Nu ne desprindem din sărut pana ajungem la acel punct și gemem amandoi.

Mă uit la el, la trăsăturile lui fine, la parul lui ud căzut pe față și la ochii aceia perfecti, la zâmbetul lui frumos, la gropita adâncă din obraz, el e, el e barbatul pe care îl iubesc și cu care vreau un viitor.

-------------------

Gata și capitolul acesta, sper sa va placa❤

A mea 🔞Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum