Rebelă pe risc

28- Și iar la drum

Vărul meu e mort. Un membru din familia mea e mort. Mai întâi Iacob, apoi Caleb. Nu mai suport.

--------------------

Matthew și Josh apucă pietre de pe jos și dau în pasărea ca lava.

-Pasărea naibii! strigă Matthew.

-Luați mai multe pietre! spune Janson aruncând în pasăre.

-Lucy! strigă Matthew dinou. Ajută-mă puțin!

-Gank geluro hadis! urlă Lucy.

Toți bolovanii din jurul ei se ridicară și loviră în pasăre cu putere. Dar creatura se feri cu grijă, bolovanii lovindu-l pe Caleb.

-Lucy încetează! strig eu.

-Trebuie să vedem unde merge! spune Kit către noi.

Dar începu să plouă.

Și, după ce toți ne-am uitat în sus să vedem de unde curge apa, pasărea nu mai era.

Mă lua cu greață. Era cu siguranță planul lor. Și aveau de gând să ne omoare unul câte unul.

Și așa vor face.

---~---

Ne apropiam de Lacul Merha, care nu era așa mare, dar dihăniile din el îl făceau de netraversat.

-Vedeți lacul? întreabă Janson.

-Da, de ce? răspunde Josh. Era extenuat.

Ca noi toți.

-Mă asiguram că nu am vedenii, răspunde Janson care nu glumea. De data asta.

-Bine, spune Josh sec.

-Fraților mi-e somn, spune Matthew.

-Da, are dreptate, spune Kathy. Ar trebui să ne culcăm. Se întunecă. Și mi-e frică.

-Tuturor ne e , răspunde Janson luând-o în brațe.

Peste 15 minute dormeau unul în brațele celuilalt.

Toți ne luasem unii le alții în brațe pentru a ne încălzii. Matthew o luase pe Lucy, Kit pe Melissa și Josh..pe mine.

Kit făcuse un foc măricel, era ok. Dar totuși ne era frig.

Poate de la frică.

-----------------------

Hei, am actualizat. E zece seara și imi e somn, dar na am scris. Pentru voi guys :)

Voi face un capitol mai lung, scuze că ăsta e așa scurt. Dar îmi e somn. Și na.

Scuze încă o dată pentru Caleb, poate v-ați atașat de el. Dar KANSON sună așa bineee <3

Pe data viitoare mates :*