Rebelă pe risc

37- În adâncuri

SCUZE IMI PARE AȘA RĂU MELLS SCUZE SCUZE SCUZE SCUZE

DAR AM FOST AȘA OCUPATĂ

ÎMI PARE RĂU

bucurați-vă de acest capitol

vă iubesc ♡

____________________________________

"Ce vrei, Selena?" întreabă Lucy care fumega. "Ce, voi credeați că vă las să treceți Lacul Merha fără a plăti un preț? Ce fraieri puteți fii! Nu te credeam așa, Lucy", termină ea, fixând-o pe Lucy cu privirea.

"Spune odată ce vrei, nu ești interesantă", îi spune Lucy. "Coralia, Marilla, veniți puțin fetelor", spune Selena către apă. Din apă ies alte două sirene, una roșcată și una brunetă. Toate trei se uitau fix la Kit.

"Hei, drăguțule" spune cea brunetă către Kit. Bănuiesc că ea e Marilla. "Ce bine arăți", adaugă Coralia. "Fetelor, fetelor. Ajunge. Lăsați-l să respire", spune Selena seducător. Apoi cele două îi șoptesc ceva la ureche. După care Selena exclamă.

"Cred că știu care e prețul..el.", spune arătând spre Kit. "Nu!" izbucnesc eu. "Nici nu te gândi la Kit!". "Nu îmi dau fratele, Selena. Obișnuiește-te cu ideea", spune Lucy. "Ai fi putut avea orice", spune Selena, înotând pe lângă barcă. "Aur, orașe, mări, chiar o coadă...Eu nu aș putea refuza o așa ofertă", spune ea mieros.

"Kit, încearcă doar să te atragă în adâncuri!" spun eu. "Nu-i ceda, sirenele sunt puternice!", adaugă Janson. "Nu te încrede în spusele lor!" protestă Selena. "Vor doar să-ți fure comorile, să fii la fel ca ei, fără bogăți sau palate...". Nu pot să cred în ce hal îl manipula. Îi furase mintea.

"Nu știu ce să spun...Poate Selena are dreptate", spune Kit. "Să nu cumva să te supui lor!" strig eu către Kit. "Ev, ele mi-ar dărui o viață mult...Mai bună. Poate că ar trebui să-" "Nu!", îl întrerup eu. "Te rog, Kit, nu fii prostuț!". "Kit, frate, revino-ți! Ești un băiat în toată firea! Asta vor ele! E misiunea lor!" se răstește Josh la el.

"Misiune? Ce misiune?" întreabă Kit nedumerit. "Să te înece!" strigă Matthew.
"Nu îl crede!", îi spune Selena. "Te minte cu nerușinare", adaugă Coralia. "Încep să cred că e adevărat", le spune Kit. "Hai cu noi, ce mai aștepți?", îl întreabă Marilla. "Nici eu nu știu", spune Kit, aruncându-se în apă.

"Nu!", strig eu, dar sirenele îl luaseră deja cu ele în adâncuri. După câteva minute ies la suprafață bule de aer, acesta însemnând un singur lucru.

Kit murise.

Nu ne venea a crede. Am mai rămas fără un om. O altă inimă frântă. Lucy plângea în hohote. Mai întâi Iacob, apoi Caleb, după, Kathy, iar acum Kit. Din 10, am rămas 6. E drept, doi ni s-au alăturat pe drum.Dar tot ce conta era că ne împuținam. Și asta nu era deloc de bine.

Am ieșit pe malul Lacului Merha. Nu știu ce aventuri pândeau în față. Și poate nici nu vreau să știu. Misiunea noastră era una și bună. Și voi face orice să o duc la bun sfârșit.