Imperiul nebuniei

Respingere

    Anul 1900,eram în sala de clasă alături de câțiva colegi,fete și băieți,ne bucuram ca de obicei de pauza dintre ore,zâmbeam și glumeam când ceva mi-a tras atenția,aveam un nou coleg în clasă,era unic în această perioadă,deoarece,clasele sunt unice și indestructibile,nimeni nu pleca,nimeni nu intra.Era un băiat scund cu păr roșcat și ochi albaștri,puțin timid,nu dorea să vorbească cu nimeni,m-am apropiat de el și l-am salutat.

  -Bun venit în școala noastră,sper să-ți faci mulți prieteni și să te bucuri împreună cu noi!

Am zâmbit în speranța că va face asemenea,a mers,era și mai drăguț când încerca să schițeze acel zâmbet pe față.Dintr-odată,clopoțelul a sunat și profesorul de matematică a intrat în clasă imediat,fericit oarecum de prezența tânărului roșcat.

 -Dragi elevi,vi-l prezint pe noul vostru coleg, Lieber  Sweet venit tocmai din Italia,familia sa a considerat că această instituție merită să primească prezența lui.Vă rog să-l salutați cu respect.Băiete,fără jenă,prezintă-te!

-Dragi colegi,mă numesc Lieber Sweet,puteți să-mi spuneți Lir,colecționez cadavre și părți de corpuri pe care le pun în formol,astăzi am adus o parte din câinele meu,mai exact lăbuța lui dreaptă,priviți și vă minunați!

Acel moment a fost critic,toate gândurile mele bune în legătură cu el au fost puțin zdruncinate,dar ale amicilor mei au fost pe deplin dezgustate,o ploaie de bulgări de hârtie,creioane și capsatoare a fost trimisă asupra sa,un singur lucru a stârnit compasiunea gloatei violente,tânărul a fost rănit grav de 3 pietre aruncate de un elev mai neștiutor,sângele a năvălit pe nările sale.Nu puteam privi o astfel de imagine,un alt elev pe care eu îl credeam a fi foarte liniștit a sărit din bancă ,a luat recipientul în care se afla lăbuța animalului și l-a trântit de podea,un miros groaznic s-a împânzit în toată clasa,elevul cel nou a dispărut alături de profesor,nu puteam concepe că ei ar fi astfel,niște monștri fără inimă.

 Ziua următoare,Lieber venise la școală bandajat,nu a dorit să se apropie de nicio persoană în afară de mine,cum locul meu era în ultima bancă de la geam,elevul ce stătea cu mine în bancă a plecat scuipându-și scaunul la eliberarea lui,nu l-am mustrat,mi-am folosit batista și am șters ușor substanța scârboasă.S-a așezat lângă mine,m-a prins de mână și mi-a spus printre lacrimi ceva ce m-a făcut să tresar.

 -Spune-mi de ce am fost rănit?De ce au făcut asta?Doar pentru că sunt un om diferit,de ce,am încercat să fiu cât mai uman,ceea ce ai văzut ieri era doar o pasiune a tatălui meu pe care mi-am însușit-o.Voiam să fiu plăcut,dar am fost doar lovit,respins.