O Doamne , iar imi vine!
-Va rog frumos sa opriti aici, ii spun soferului si ma grabesc sa ies din taxi.
-Sunteti sigura? imi spune ingrijorat.
-Da. Plimbarea pe jos imi va face bine, ii spun platindu-i si multumind in gand ca n-am varsat si in masina lui.
Ah , nu stiu ce am !
O programare la doctor n-ar strica, pentru ca in ultimul timp ma simt foarte slabita. Nu am energie, sunt tot timpul obosita si totusi, nu pot dormi. Ma trezesc mai mereu noaptea si bantui prin casa, dar bineinteles ca nu prea mult, il aud cum ma striga sau incepe sa ma caute.
Si vreau, nu vreau, trebuie sa-l insotesc in pat si sa-l las sa ma tina strans in bratele lui, doar asa poate dormi.
Parca ar fi un copil mic care vrea sa doarma cu mama sa!
Iar azi am varsat intr-una de cand am intrat in pet shop si am simtit mirosul mancarii de caine si de pisici.
-De ce nu mergi acasa? imi spune Ben ingrijorat cand am revenit de la baie dupa prima repriza.
-Nu pot sa te las singur, avem multa treaba! i-am raspuns asezandu-ma pe scaun simtindu-mi picioarele moi.
-Ma descurc cu ajutorul lui Scot, mai bine pleci, esti...foarte palida!
Intr-adevar ma simt foarte rau si am facut bine ca l-am ascultat. Sonny a fost plecat doua zile pentru o partida in alta localitate, dar azi trebuie sa vina si sigur ma voi simti mai bine daca il voi stii langa mine.
Am coborat la cativa metri de poarta si merg incet, iar imi simt stomacul revoltandu-se cu toate ca afara e chiar racoare.
-Esti bine? ma intreaba Peter ingrijorat.
-Nu prea ma simt bine, ii raspund incet si trec de poarta.
-Vin sa te ajut! Arati...foarte rau, imi spune luandu-mi geanta din mana si mergand langa mine pe aleea care duce spre casa.
-Nu e nevoie, pot...ah, la naiba... atat apuc sa-i spun inainte sa fug pe gazon si sa am o noua repriza de varsat.
Il simt cand vine si-mi da parul la o parte tinandu-mi mana pe frunte.
-Gata, gata ....a trecut, imi sopteste si ma ajuta sa ma ridic.
O Doamne nu ii este sila?
Isi baga mana sub bratul meu sustinandu-ma si mergem spre casa, abia miscandu-ma.
La naiba, imi tremura picioarele!
Zaresc masina lui Sonny venind din fata noastra, probabil a trecut pe acasa si ma opresc simtind cum iima incepe sa bata mai tare.
O ce bine ca a venit!
Opreste masina langa trotuar, in dreptul nostru, dar nu coboara si nici nu se uita spre mine. Se uita undeva in fata, figura lui e destul de serioasa. Ma apropii usor de masina si cand dau sa deschid portiera apasa pe acceleratie si demareaza lasandu-ma socata privind dupa el.
Ce naiba face ? Oare vrea sa intoarca masina si n-are loc aici?
Ma uit dupa el cateva minute cred si nu-mi vine sa cred ca m-a lasat aici, acum cand am cea mai mare nevoie de el.
-Ssshhh, nu plange! Sunt sigur ca se va intoarce ...probabil a aparut o urgenta si... incearca Peter sa ma incurajeze, dar nu mai continua pentru ca stie si el ca a plecat din cauza geloziei lui tampite.
CITEȘTI
NOI
Ficción GeneralEU -Stefania Dumitru -absolventă a Facultății de Medicină Veterinară din Bucuresti, somera, plec sa lucrez ca menajeră in Noua Zeelandă. EL-Sonny Tomson -jucător de rugby. - NOI - Ne cunoaștem din întâmplare, dar suntem total diferiti si...
