Capitolul 4 | "Stai...LeOlette?"

1.9K 126 11
                                    

Vacanta... s-a dus. Ca doar si asa era pe sfarsite. Si acum, fiind prima zi de scoala, aveam emotii, caci nu am avut sansa sa imi cunosc de dinainte fostii colegi.

Am intrat intr-o clasa foarte buna, si credeam ca o sa fiu privita foarte ciudat de restul de colegi, caci nu eram tocmai genul "vorbareata". Si faptul ca Paisley a intrat la alt liceu ma distrugea. Nu mai puteam merge acasa impreuna si nu ne mai puteam intalni asa des. Imi parea enorm de rau, insa a intrat acolo unde si-a doriit dintotdeauna, asa ca presupun ca ar trebui sa fiu o prietena buna si sa o sustin.

Dar aveam totusi nevoie de un coleg de banca, cineva, oricine cu care sa stau si sa comunic din cand in cand. Gandurile astea imi strafulgerau mintea in timp ce masina s-a oprit in fata liceului, iar eu am pasit fara prea multa incredere.

Purtam o camasa cu maneci scurte, blugi, o curea neagra, tenesi si o jacheta de blug. Nu era tocmai o tinuta de prima zi, dar nu suport fustele alea stramte si pantofii cu toc si sacourile pompoase... nu ma reprezinta. Asa ca am imbratisat-o pe mama si m-am indreptat catre multimea de elevi.

In aer domina un miros puternic de parfum de firma, accesorii de piele si produse costisitoare de par. Se pare ca au fost destul de multe pregatiri pentru ziua asta. Si inca nici nu am trecut de poarta.

Am facut un pas pe aleea ce despartea curtea scolii in doua, apoi cateva zeci de priviri s-au indreptat spre mine. Am inceput sa pasesc lent, dar cu o privire extrem de confuza si ciudata. Lumea se uita la mine de parca aveam o cartita gravida pe cap.

- LeOlette!!!

Cand am auzit acest cuvant rostit in cor de aproape toti elevii, am ramas masca. Au inceput pe rand sa aplaude si sa imi faca ochi dulci... unii. Eram socata, cum de mi-au zis "LeOlette"? De unde stiau ei de cuvantul asta?

Am vazut la un moment dat o fata cu haine asemanatoare ale mele si casti in urechi. M-am gandit ca ea ar fi destul de intreaga la cap sa nu sara pe mine si sa imi explice frumos DE UNDE NAIBA STIAU EI DESPRE NUMELE ASTA.

Gata. Ne calmam frumos.

- Buna, hei, pot sa te intreb ceva? i-am zis eu tragand-o usor deoparte.

- Aah... Da, sigur. Hei, tu esti LeOlette, nu? a intrebat ea scotandu-si castile din urechi.

- Pai, eu... cum sa spun. Stiu ca o sa sune ciudat, dar stii cumva de unde ma cunoaste toata lumea? Sau mai bine zis, pe LeOlette?

- Glumesti, nu? m-a intrebat ea cu seriozitate.

- Deloc, vorbesc serios. Sunt extrem de confuza, de unde stiti toti de numele "LeOlette"? Doar eu il stiam...

- Hai, ca nu esti amuzanta. Nu te credeam asa ingamfata, a incheiat fata punandu-si inapoi castile in urechi si dand sa plece.

- Stai! am zis tragand-o iar de mana. Uite, iti jur ca nu inteleg ce se intampla! LeOlette e un nume inventat de mine. Singurul loc unde l-am folosit a fost YouTube. Dar nimeni nu a auzit vreodata de el.

- Tu chiar nu glumesti, a spus fata cu o privire intelegatoare.

Si-a scos din buzunar telefonul, apoi a intrat pe YouTube unde a scris "LeOlette" in casuta de cautare.

Am avut un soc sa imi vad videoul cu "Fenomenul VeVines" incarcat. Dar si ma socant a fost cand am vazut ca avea vreo 700.000 de vizualizari! Imi venea sa lesin. Inseamna ca asta s-a intamplat atunci cand i-am trimis filmarea lui Paisley: am incarcat-o din greseala pe Youtube.

Dragoste de vloggeriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum