Ruth *POV*
-Alo?
-Da?
-Scuza-ma as putea sa vorbesc cu Evan.
-Tu esti Ruth ,nu?
-Da eu sunt
-Evan mi-a povestit de tine. Ruth ce o sa iti spun nu cred ca o sa iti prea placa.
-Ascult ,dar inainte tu cine esti?
-Eu sunt sora lui mai mare, Erica.
-Inacantata.
-Ruth...Evan a facut accident de masina ascum 2 zile si este in coma de atunci.
La auzul spuselor susori lui Evan mi-a picat cerul in cap. De doua zile el este in spital,el este ranit iar eu nu stiam. Ma doare atata de tare pieptul si simt ca nu mai pot respira. Lacrimile si-au facut repede aparitia inundandu-mi ochii. Ii aud respiratia Ericai la capatul celalalt al firului si vreau sa ii spun ceva dar cuvintele pur si simplu nu vor sa iasa.
-Ruth esti bine?
-D....d..a..da sunt bine. Erica pot sa il vad?
-Da sigur. Vino la spitalul din centru.
-Bine voi fi acolo.
Inchid apelul si ma duc in graba spre dulap ca sa ma schim. Dupa 10 minute ies pe usa asigurandu-ma ca Joy are apa si mancare cat sunt eu plecata. Urc la volan si pornesc in tromba.
Ajung la spital in mai putin de 20 de minute dand buzna inauntru ca o nebuna. Ma duc spre receptia spitalului si o intreb pe femeia care era dupa tejghea de salonul lui Evan Moore. Aceasta imi spune cu calm ca este la etajul 2 prima pe dreapta.
Urc in graba iar cand ajung gasesc o tanara stand cu capul in maini avand un par saten inchis si un corp frumos dar nu puteam sa ii vad fata. Ma apropi de ea.
-Erica? Aceasta isi ridica capul si se uitat la mine cateva momente. Avea ochii rosi cred ca de la plans.
-Ruth ai venit. Imi spune aceasta cuprinzandu-ma intr-o imbratisare.
-De ce sa nu fi venit? Acesta nu raspunde asa ca ma decid sa o intreb. Pot sa il vad?
Ea doar da din cap afirmativ.
Intru in salon cu putina teama si emotie fiindu-mi frica. Il vad cum sta intins pe patul de spital fiind atat de calm si relaxat. Imi trag un scaun lanaga el si ii cuprind mana sa mare in manutele mele.
Stau asa ceva timp nestiind ce sa ii spun. Erica a iesit din salon cu o jumatate de ora in urma.
Ma decid sa ii spun si eu macar un cuvant cu toate ca stiu ca nu o sa ma auda.
-Hei anonimule! Ii spun cu un zambet stins.
Asa rau ai ajuns? Stii ca m-ai lasat sa te astept 2 zile, o sa trebuiasca sa te revansezi sa stii.
Evan..e..eu..eu te...iubesc. Spun balbaindu-ma,ma opresc din ce faceam atunci cand simt stropii calzi de pe mana mea. Incepusem sa pland si nici nu imi dadusem seama.
Imi sterg lacrimile si ma ridic ca sa imi iau un pahar cu apa.
***
-Erica daca vrei te poti duce acasa raman eu cu Evan.
-Nu iti pot cere asa ceva.
-Erica esti obosita ,extenuata si se vede pe fata ta ca nu ai mai dormit de ceva timp.
-Bine..iti multumesc
-Nu ai pentru ce si eu tin la el. Spun ultima parte mai mult pentru mine
-Pa Ruth
-Pa Erica.
Dupa ce pleaca ma asez la loc pe scaun privindu-l ceva timp,pana am simtit ca ochii imi cedeaza adormind intr-un final sperand ca maine Evan isi va deachide acei ochi albastri in care ma pierd de fiecare data cand ii vad.
Ta ta ta tammmmm. Capitolul 25 'se fini'😂😂😂. Sper ca va placut capitolu si sper ca vă va placea cand o sa aflati din ce motiv a facut accident.😂😂
Btw la media sunt Ruth cu Erica.🌻❤
