Evan *POV*
Imi simt tot corpul atat de greu iar ochii mei refuza sa se deschida cu toate ca lumina insuportabila nu imi da pace. Intr-un final ma trezesc si tot ce vad este o lumina orbitoare ,stau cateva momente sa ma obisnuiesc cu lumina orbitoare si incerc sa imi aduc aminte ce sa intamplat de sunt aici.
Pe usa salonului isi face aparitia un doctor.
-Oo te-ai trezit.
-Da...de cat timp sunt aici?
-Pai cam de o luna.
-O luna?!
-Da. Ar trebui sa ii multumesti prietenei tale pentru transfuzia de sange a cam obosito.
-Care prietena?
-Cea care doarme
Intorc capul si o vad pe... Ruth?
Ea ma salvat. Ce am facut ca sa o merit.
-O sa ii multumesc. Ii spun eu cu un zambet imens pe fata.
Doctorul mi-a facut un scurt control iar dupa a iesit din salon spunandu-mi ca maine pot sa plec.
Ma indrept spre patul lui Ruth si ma intreb de ce nu sa trezit pana acum dupa spusele doctorului doarme de mai bine de 4 ore.
Ma pun langa ea in pat si incep sa o mangai pe cap asteptand sa isi deschida frumosi ochi.
Dupa o lunga asteptare ingerasul meu isi deschide ochii fiind putin nedumerita si confuza nestiind ce se intampla.
-Neata ingeras. La auzul voci mele a marit ochii.
Ruth *POV*
Ma trezesc cu o durere de cap si descopar ca mai este cineva langa mine ,dar cine?
-Neata ingeras. La auzul glasului sau raman masca, sa trezit o doamne sa trezit. Il cuprind de gat strangadu-l cu putere aratadu-i cat de mult mi-a lipsit, cat de dor mi-a fost de el.
Incep sa plang si sa suspin de fericire el mangaindu-ma pe spate.
-Mi-ai lipsit enorm de mult.
-Si tu mie.
-Nu ai habar cat de mult imi doream sa te trezesti si sa iti aud glasul. Am asteptat o luna Evan o nenorocita de luna care a fost ca un infern pentru mine rugandu-ma in fiecare zi sa te trezesti asteptand un raspund de la tine ,dar tu nu vroiai sa imi raspunzi.
-Te-am auzit Ruth. Am auzit tot ce mi-ai spus in tot timpul in care eu nu eram. Si in tot acest timp am vrut sa ma trezeac din coma aia nenorocita si sa iti sterg lacrimile care nu ar fi trebuit sa se scurga din ochii tai niciodata. Am vrut sa te strag in brate si sa iti spun cat de mult te iubesc.
Dupa confesiunea noastra am stat imbratisati o perioada de timp pana m-am decis sa ii pun intrebarea la care nimeni nu mi-a raspuns pana acum.
-Evan?
-Mhmm?
-Cum ai facut accident?
-Off..amintirile mele sunt putin in ceata dar imi aduc aminte ca eram in masina cu mine fiind Rachel. Veneam de la medic dupa ce am facut testul de paternitate si am vrut sa o las pe ea acasa si dupa sa vin la tine,dar in drumul spre casa Rachel a inceput sa planga spunadu-mi ca ea pe mine ma iubeate ci ca tu nu ma iubesti. Eu incercam sa o calmez sa ii spun ca eu nu am aceleas sentimente dar ea tot nu intelegea. La un moment dat a tras de volanul masinii si am ajuns pe banda opusa iar de acolo nu imi mai aduc aminte nimic.
Oftez...nu imi vine sa cred ca blonda aia a vrut sa moara si nu a vrut singura. Dar daca Evan a foat in coma atata timp cu ea ce sa intamplat?
-Ea e bine?
-Nu stiu si sincer nu ma intereseaza.
Ma cuprinde in brate si ma saruta pe crestet.
-Te iubesc ingerasul meu.
-Si eu te iubesc.
'Se fini'
Curiosi sa aflati ce sa intamplat cu Rachel? Oare a murit in accident sau a scapat cu viata Evan fiind singurul care a suferit?
