Mutarea

Zborul

Era ultima zi.....aveam foarte multe pe cap...trebuia sa-mi iau rămas bun de la fete sa-mi termin de facut bagajul si altele...
Ma simteam asa de trista..stiind ca voi lasa atat de multe amintiri în urma..si prietenele mele...
Dar nu mai aveam ce face..seara trebuia sa prind avionul .
Eram pe punctul de a mă urca in taxiul care ma ducea pana la aeroport ,dar.. in fata mea au aparut fetele cu ochi inlacrimati dar nu mai umflati de plans ca ai mei...fara sa ma gandesc o clipa am sarit pe ele pentru a le imbratisa si le.Am intrebat :
-Ce căutați aici?
-Am venit sa ne luat rămas bun!spune Kayla punandu si mana pe bratul meu..
-Dar nu o sa ne luam rămas bun..pentru ca o sa ne mai vedem nu?spune Rumy
Pe Rumy nu o cunosteam de foarte mult timp ea venise in clasă a patra..si s.a asezat langa mine..si...Nu stiu....de Atunci am simtit ca vom fii cela mai bune prietene
-O sa ne mai vedem!Va promit!
-Alice...vreau sa.ti dau ceva:)spune Kayla
-Ma ia de brat si imi leagă la mana o brățară...mereu face brățări cadou
După ce imi leagă brățară ma îmbrățișează tare...
Ni se alătură si fetele ,făcându ma intr-un final sa plâng in hohote...Nu ma mai puteam opri
Deodată părinții ma cheamă..
-Trebuie sa plec:))
-Te iubim foarte mult!! Imi spun ele
-si eu pe voi!!!
Imi sterg lacrimile deschid usa masini si le fac din mana..fiind ca si cum as spune "adio"
Masina a pornit...
Deja aveam mesaje de la fete ...stoiam ca nu vom pierde legătură si asta m.a facut sa ma mai inveselesc.
Am ajuns la aeroport ...erau tone de oameni acolo..din toate colturile țării..avionul care urma sa decoleze ară fix al nostru
Las bagajul si ma urc impreuna cu părinții in avion
Din pacate nu am prima locuri pt toti trei ...eu stătea im fata..mama in spatele meu iar tata la vreo 2 scaune in fata..
Imi era groaza de avion ...de fapt nu de avion ci de decolare...
Deodată..se asează langa mine un baiat..avea parul saten.. si ochii lui erau verzi cu niste reflexi albastre..pentru o clipa ma calmasem ...dar aud o voce care le spunea pasagerilor ca avionul va decola si trebuie sa ne punem centurile...cand am auzit asta am crezut ca fac un atac de panica,am inceput sa respir din ce in ce mai tare ....începeam sa ma panichez.
Cand acel băiat de langa mine ma intreaba:
-Esti ok?
Respirăm asa de tare si repede încât de abia reușeam sa răspund
-sss..sunt ok
-Nu pari
-Atunci de ce ma mai întrebi?? Ii spun eu
-Pai...incercam sa te ajut
-Cum??
-Uite...încearcă sa închizi ochi si sa te gandesti la ceva drag tie
Încerca sa converseze cu mine pentru a ma face sa uit de frica de avion.
Am inchis ochi si am inceput sa ma gandesc la prietenele mele..
Dar pentru ca nu dormisem de nopti bune ....Am ațipit...
Cand m.Am trezit m.Am uitat pe fereastra cu ochi pe jumatate deschisi si aud:
-Cum ai dormit??.....