Mutarea

Romeo si Julieta

Nu as fi crezut vreodată ca voi avea mai mult ghinion decat am acum. De parca nu era destul prin cate am trecut cu Marco....
Dintre toate piesele de teatru din lume...trebuia sa fie chiar Romeo si Julieta?!
Oricum nu mai conta.....Nu as fi crezut vreodată ca o persoana pe care o cunosc de 5 săptămâni poate sa ma faca sa ma simt asa...
Trebuie sa ma concentrez asupra piesei,totul depinde de asta...
Piesa trebuia "jucata" peste doua săptămâni. Ii trimit un mesaj lui Alex pentru a organiza o repetiție.
..............
"Ne vedem in parc la ora 13:40"
..............
Ora 14:00
Am ajuns in parc de 20 de minute, iar de Alex nu stiam nimic.
Ma asez pe o banca si incep sa citesc replicile
..............
Ora 14:20
Dupa ce învățasem textul pe de rost,Alex isi face in sfarsit aparitia. Imi "explica" de ce a întârziat si apoi ne apucăm de munca.
Ma uităm la el cum isi spunea replică si pur simplu nu il puteam crede....nu era destul de "real"
Ma simteam pierdută în spatiu. Fizic eram acolo dar psihic.. nu stiu ce sa spun
Ma uit in ochi lui si raman blocată....Ma gândeam la orice altceva in afara de piesa.
Deodată,sirul gândurilor mele este intrerupt de vocea lui.
Alice! E rândul tau. Imi spune el cu glasul lui liniștitor.
Imi spun replica si trecem mai departe
......
Dupa 15 minute terminam.
Imi iau geanta si ma îndrept spre casa.
Din nou imi aud numele.
Alice! Stai!
Ma opresc si ma întorc pentru a vedea si ma striga.
Ii vad le Alex cum aleargă spre mine.
-Esti ok? Imi spune el,găfăind
-De ce întrebi?
- Pentru ca pari schimbată.....
-Sunt bine. Ii raspund eu ferm.
Dar,de fapt,nu eram deloc bine
Si nici nu stiam de ce ...poate ca trebuie doar sa trec peste asta
*
In cateva ore trebuia sa mergem la "preselectii" pentru a vedea cine va intra in noua trupă de teatru.
...............
Ora 18:02
..............
Il vad pe Alex asteptandu ma in fata scolii,il salut si apoi intrăm.
In sala de festivități ne astepta
Dna. Cristina.
Dna.Cristina :Va rog sa va asezati in rand!
In fata noastra erau doar doua
perechi. Si din pacate cu toții trebuia sa jucam aceasi piesa
............
Ora 18:45
............
In sfarsit era rândul nostru
Profesoara ne spune sa ne luam cateva secunde pentru a ne pregăti.
I.au o gura mare de aer in piept si incepem.
Inima începuse sa.mi bată atat de tare încât nu mai puteam auzi nimic.
Alex ma ia de mana. Asta,doar pentru a opri tremuratul lor.

Ma uit la el si incerc sa ma pierd in culoarea incertă de verde-albăstrui a ochilor sai.
Apoi totul se opreste. Mâinile nu mai tremurau deloc;inima începuse sa bată normal,iar respiratia mea nu mai era atat de îngreunată.

Deodată glasul profesoarei ne intrerupe:
"Multumesc foarte mult copii,e de ajuns ce am vazut!"

*Il iau deoparte pe Alex pentru a i multumi*

-hei...uhm...as vrea sa.ti multumesc....
-Sa.mi multumesti? Pentru ce?
-Pentru ca m.ai ajutat sa ma calmez..
-Nu eu am facut nimic..tu ai facut totul
-Eu vreau sa.ti multumesc oricum...
............
Ora 19:02
.............
Preselectiile iau sfarsit.
Ne întoarcem in sala pentru a afla cine a trecut si cine nu.
Imi doream din tot sufletul sa trec.
Il vedeam pe Alex stand atat de calm....fiind deja in trupa  avea si de ce

D.Cristina: Vreau sa va multumesc tuturor pentru timpul acordat si pentru efortul depus!
Pentru cei care nu au reusit sa se ridice la asteptările mele,vreau sa stiti ca aceast lucru nu inseamna ca nu aveti talent sau ca drumul vostru se opreste aici.
Orice ar fi,trebuie sa va urmați visurile pana la capăt;indiferent de ce spune o simpla profesoară.
  Numele pe care le veti auzi acum,sunt numele persoanelor care au intrat in trupa si din pacate sunt doar 10.
Deci...haideți sa nu mai tragem de timp si sa incepem:
Prima norocoasă este Beatrice
*aplauze*
Continuam cu: Martina
Katherine
Cezar
Alessandro
Miruna
Leonardo
Emma
Mario
Si....
Suspansul ma omoara, inima începuse sa.mi bată atat de tare încât de abia puteam respira.......