Ziua mea

83 3 1
                                    


Ma trezeste din somn un ciocanit usa se deschide si imediat aud acel cântec de la mulți ani. Ma bucuram de surpriza dar anul asta nu prea voiam sa.mi sarbatoresc ziua de nastere, adica serios pe cine as fi putut invita in afara de Marco si cele 2 asa zise "prietene"? Nu prea aveam variante...
Mănânc o felie de tort si ma pregătesc pentru scoala. Mama revine in camera mea si imi lasa pe pat un fel de cadou spunându.mi ca a fost al ei si ca i.ar plăcea sa o port si eu. Deschid cutia si vad o rochie rosie cu o dantele subțire alba care imi infasura talia.
Imi iau conversi rosii norocosi in picioare si ma pregătesc sa ies din casa. Am deschis usa si am vazut un băiat cu un buchet de trandafiri nu i se vedea fata, dar stiam cine era. Ma duc la el si ma ia in brate imi da buchetul de flori si apoi imi da un sărut.
Ma ia de mana si mergem catre scoala.
Mergem catre sala..Imi spune sa.mi închid ochi pentru ca are o surpriza pentru mine. Il ascult.
Ma ia de ambele maine pentru a ma îndruma catre "surpriza"
Intr-un final ajungem era intuneric nu il mai simteam langa mine ,nu vedeam nimic...
Deodată se aude un sunet răsunător:"SURPRIZA!"
Ma speriasem asa de tare încât am cazut pe jos. M.a ridicat si l.am multumit tuturor.
Din nou aud acel cantec de la mulți ani. Nu prea imi place cand lumea imi canta la mulți ani. Imi place sa cânt pentru altcineva,dar nu.mi prea place cand mi se canta mie...mereu m.am simtit jenată..pentru ca eram in centrul atenției si ma simteam ciudat cum toata lumea se uita la mine si toate cele. Asa am inceput sa am trac, dar niciodata nu am renuntat sa dansez oricât de teama mi.ar fi fost deoarece de fiecare dată  cand am un spectacol imi spun in mintea mea "speranta este mai puternica de cat frica" si apoi ma simt mai bine.
Oricum am apreciat gestul pe care l.au facut pentru mine. Stiam ca au muncit cu toții pentru mine si ii iubesc pe toții pentru asta. După ce au terminat de cântat am stans lumînările, i.am îmbrățișat pe toți si am inceput petrecerea.
Cred ca pana la urma nu a fost o zi asa rea....

MutareaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum