Inspiratia din noptile negre

Plecări

Știi cum toți pleacă
Și te lasă în urmă
Și te-nvelești în a singurătății teacă
Încercând sa îți transformi sufletul într-o pasăre nocturnă

Și fie că vrei, fie că nu,
Când pleacă toți, te doare
Iar sufletul îți plânge lacrimile cu ardoare
Așezând săgeți in rănile dogorite de soare

Doare, doare atât de tare
Să vezi cum toți pleaca
Și îi vezi abia in depărtare
Cum cu zâmbete te atacă

Și le zâmbești cu ochii arzând,
Continuând să plângi în suflet
Și ascultându-ți suferința râzând
Trăgându-te în camera singurătății cu un răsuflet

Ține minte, doar un lucru
Oamenii te fac fericit si apoi doar pleacă
Ștergând cu buretele tot ce era sacru
Și lăsându-ți sufletul în suferință seacă.