Cum ti-am promis

14.Pericol sau nu?

-Sofia,ce cauţi aici?ma intreaba parca cu teama in glas.

-Uite la o bârfă. Am venit sa vorbesc cu vechiul meu prieten,ii raspund si il vad imediat pe Jack cum se destinde dintr-o data.

Incercam sa nu pic din picioare,incercam sa nu imi las frâu liber sentimentelor si tuturor vorbelor urâte care imi vin acum in minte. Si el pare surprins de ce am zis si eu sunt sunt surprinsa de propriile cuvinte si de calmul din voce de parca noi doi nu am împărtăşit nimic până acum,dar nu vreau sa le fac pe plac roscatei si lui Jack sa ma vadă ca de fapt ma doare tradarea asta.

-De ce nu m-ai anuntat ca ai iesit? Veneam eu sa te duc acasa,continua sa vorbească cu aceeasi voce pe un ton incet si se apropie uşor de mine.

-Nu era nevoie. Asa cum i-am spus si lui Jack,asa iti repet si tie ca ma descurc singura in orice situatie.

Ii cuprind pe amandoi cu privirea si nu mai suportam mult sa fiu aici. Trebuie sa ies naibii cat mai repede din locul asta si să iau o gura de aer curat dintr-un loc in care să nu fie nimeni cu numele Stokes. Nume pe care il detest din ce in ce mai mult. Damon ar fi vrut sa mai zică ceva pana sa se bage paraşută din camera.

-Ce tot o baţi atat la cap cu asta? A zis deja ca se descurca. Nu are nevoie de bonă.

-Iubita ta are dreptate. Vezi? Unul dintre voi care a zis ceva inteligent pana acum. Acum, pe mine ma scuzaţi,dar am alte lucruri importante de facut.

Ii arunc o privire urata lui Jack fiind sigura ca nu observa si ceilalti din camera si ma strecor printre ei. Cum ies din biroul lui, întru repede in lift cand aud niste pasi grăbiţi in urma mea. Vreau sa plec cat mai repede din locul asta plin de idioti buni de nimic. Mi-a trebuit iubit care sa poarte numele Stokes, acum suport consecinţele. Merit ce mi se intampla pentru ca am fost proasta.

Usile liftului se deschid si ajung in parcarea firmei căutând masina cu nerăbdare.

-Sofia,stai!Damon striga in spatele meu si nici de-a naibii nu ma opresc,ba chiar măresc pasul. Acum regret ca i-am spus şoferului ca poate sa plece si sa ma lase singura ca ma descurc. Acum putea sa vina si sa ma ia mai rapid ca sa pot sa plec cat mai repede din locul asta.

-Sofia,asteapta. Nu intelege gresit ce nu trebuie,.ma apuca de braţ si ma trage spre el,dar imi eliberez imediat braţul zmucindu-l cu putere.

-Sa nu mă mai atingi in viaţa ta ordinară,tembel încrezut ce esti! Nu mai ai dreptul asta, ţip cu multa ură spre el.

-Tipa pe care tocmai ai văzut-o nu e iubita mea. Tu esti iubită mea. Totul a fost o înscenare si ai ajuns in locul nepotrivit la momentul nepotrivit, de fapt amandoi am fost păcăliţi.

-Fratele tau nu e regizor de filme,desi se pricepe de minune la asta. Nu el m-a chemat la firma, eu m-am dus la el. Tu doar nu ti-ai calculat bine intrarea si te-am prins ca un trădător ce esti.

-Nu sunt un trădător. Daca am trădat ceva in viaţă asta,mi-am trădat sentimentele pentru ca le-am jurat ca nu o sa ma indragostesc si totuşi am facut-o.

-Pai ce sa zic. Sa va ţină relatia. Nu părea ca iti plac roscatele,ea o curva,tu un încrezut ambulant. Unde v-ati gasit de va potriviţi asa de bine?

-Ma refeream la tine. De tine m-am indragostit ca un nebun,spune mai incet.

-Sa-ti dau un premiu ceva sau sa iti urez condoleanţe? Chiar nu stiu ce se potriveste mai bine.

Incearca sa ma ia de mână,dar ma dau imediat inapoi.

-Un pas sa mai faci si nu te mai ia de soţ nici ultima babă de pe planeta,il ameninţ si simt un dezgust total faţă de el. Ce diferenţă intre ziua de ieri care a fost toata o minciuna si ziua de azi care a fost un crunt adevar.