16. Sacrificiul

94 13 0
                                    

Nu am iesit din inchisoare ca sa ajung de unde am plecat, nu am petrecut atata timp acolo ca sa fac acum aceleasi greseli idioate. Ceea ce mi-a spus nu mi-a picat tocmai bine si s-a vazut in palma pe care tocmai i-am dat-o. Cum indrazneste el sa-mi reproseze mie asa ceva cand cu doua zile in urma era cu roscata aia de brat. Nu pot sa ma prefac ca nu m-a durut vazandu-l asa, dar nici nu vreau ca el sa vada asta. Orgoliul meu este prea mare. Asa se intampla cand gasesti pe cineva care sa te duca la cer, iar de acolo te arunca fara parasuta.

Vedeam pe chipul lui ca nu a vrut sa zica ceea ce tocmai a zis, dar nu mai conteaza pentru ca vorbele nu mai pot fi date inapoi, iar pe mine deja m-au atins asprimea lor.

-Sofia...eu...n-am vrut sa zic asta si ai tot dreptul sa fii suparata, dar te rog...

-Opreste-te Damon. Ai vrut sa zici asta si stii de ce? Pentru ca ai dreptate. Nu ma pot decide intre voi doi. Uite asa, pur si simplu, asa ca incerc sa vad cu cine merge mai bine. Adevarul e ca eu si fratele tau avem un trecut, iar noi doi nu avem nimic.

Chiar daca tot ce spuneam pe mine ma durea enorm si fiecare cuvant rostit era ca o injunghiere in inima, trebuia sa continui pentru ca era mai bine asa. Daca aveam sa continuam nu ar fi functionat. Intotdeauna va aparea Jack intre noi pentru ca eu nu o sa uit niciodata ce mi-a facut si nu o sa las lucrurile asa, iar pe Damon nu vreau sa-l ranesc.

-Nu poti sa-mi spui asta, Sofia! Stii la fel de bine ca si mine ca asta e o minciuna. Nu incerca sa ma indepartezi, nu cand avem atata nevoie unul de altul.

-Sa fim seriosi, eu nu am nevoie de tine si nici tu nu ai nevoie de mine. Eu acum am nevoie de altcineva si nu esti tu acea persoana. Imi pare rau.

Ultimele cuvinte chiar erau adevarate, chiar imi parea rau, atat de rau, dar trebuia sa continui oricat de greu imi era si oricat de mult ma chinuiam sa-mi stapanesc lacrimile, nu le puteam lasa sa iasa la iveala, nu acum.

-Dar de cine ai nevoie? De fratele meu? ma intreaba pe un ton dur si foarte afectat, iar eu dau din cap ca da fara sa ezit.

-Ne-am intalnit ieri si am discutat ore in sir si mi-am dat seama ca ce a fost in trecut nu s-a sters si ca sentimentele au ramas. A fost o supriza si pentru mine, dar asa e, minteam cu asprime si fara rusine.

-Vrei sa spui ca...il iubesti? intr-o incercare grea abia rosteste cuvintele cu teama sa nu aiba dreptate si desi ma simt ca cel mai mizerabil om acum pentru ca fac asta, ii raspund afirmativ.

-Da, Damon! Il iubesc. Credeam ca nu mai simt nimic, dar se pare ca nu e asa si vreau sa incep ceva cu Jack sa vedem daca va functiona.

 Doamne da-mi putere sa pot sa continui conversatia asta fara sa cedez psihic si fara sa mi se faca rau.

-Dupa tot ce ti-a facut, tu spui ca inca il iubesti?  Nu ma minti Sofia. Ce spui tu nu se leaga si stiu ce incerci sa faci si vreau sa te opresti pentru ca ne faci rau amandurora.

Il dureau cuvintele mele si se vedea atat de bine pe fata lui cat incerca sa se abtina sa nu planga si el sau sa nu faca mai rau. Mai face un pas spre mine, iar eu ma mai dau un pas inapoi pentru ca prefer sa pastrez distanta intre noi. Daca se apropie nu stiu ce o sa fac.

-Tu nu stii nimic din ce s-a intamplat inainte, stii doar ca mi-a facut ceva, dar nu stii ce l-a adus sa-mi faca asta. Nu ti-am povestit pana acum pentru ca nu stiam pe care dintre voi o sa aleg si nu voiam sa-ti formezi o parere. Asa ca am jucat teatru.

Cat urasc sa-i apar minciunile lui Jack si sa ma pun pe mine pe locul de vinovata, dar stiu ca asa o sa-l indepartez de mine si de toate lucrurile rele care ma inconjoara.

-Ce tot spui, Sofia? Pentru ca jur ca nu inteleg nimic.

-Acum patru ani m-am angajat in casa lui Jack pentru ca am cautat informatii despre statutul lui si eram sigura ca daca o sa ma duc si o sa ma port ceva mai frumos cu el o sa ma aleg cu multi bani frumosi. Nu era prima data cand faceam asta si stiam ce aveam de facut. Asa ca am inceput sa lucrez pentru el, la inceput m-am purtat ca o fata timida, apoi am inceput sa-mi folosesc farmecele sa-l fac sa se indragosteasca de mine si am reusit, doar ca nu a functionat asa cum am crezut eu si am fost prinsa Deja trecuse un an de cand stateam cu el si stiam ca are sentimente pentru mine, ceea ce nu stiam era ca si eu incepusem sa simt ceva pentru el, lucru la care nu ma asteptam si care m-a facut sa sufar enorm. Jack a aflat despre mine si asa m-a facut sa infund puscaria pana am iesit, dupa 3 ani cu ura aia imensa pentru el. Am fost luata prin surprindere cand mi-am dat seama ca de fapt eu inca il mai iubesc si sunt dispusa sa uit  ceea ce mi-a facut pentru ca pana la urma eu eram cea vinovata.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Oct 29, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Cum ti-am promisUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum