M-am nenorocit

Istoria se repeta

Un nou capitol, o noua bomba>:).

*************************

Imediat dupa ce am ajuns acasa, am fost luat in primire de mama. 

- Cum a fost petrecerea aia simandicoasa? 

- Mortala. Ai idee cum e sa fii tinut in sah timp de 4 ore? 

- Nici pe departe. Nu am rezistat niciodata mai mult de 5 minute cand jucam cu George, raspunse ea razand. Serios acum, imi poti spune cum a fost? 

- Cred ca mai bine iti spun toata povestea. Asta doar ca sa intelegi mai bine, am raspuns eu, dupa ca care am inceput sa ii insir toata povestea ultimelor mele 4 luni. Poate ca tata era un Casanova cu pedigree, insa mama fusese femeia care il pusese cu botul pe labe, iar eu un bou ca nu m-am gandit sa ii cer ajutorul pana acum. In momentul asta, ea ar fi fost cea mai in masura sa isi dea cu parerea, pentru ca ma simteam pe cale sa iau aceeasi pozitie care fusese luata de tata cu mai bine de 20 de ani in urma. M-a ascultat cu atentie, iar cand am terminat, a oftat puternic si prelung. 

-Ooooffff, Paul, Paul, Paul... Stiam ca ii semeni lui George foarte mult, insa din cate vad eu, in clipa asta iti lipseste calitatea elementara pe care o avea tatal tau cand m-a cunoscut. 

- Care e aia? intreb eu curios.

- Nesimtire fara frontiere atunci cand vine vorba de sentimentele fetelor. Ai fost asa candva, insa ma uit la tine si vad ca te-ai schimbat. Tie iti pasa de amandoua. Ceea ce inseamna ca fetele astea te-au calmat. Definitiv si irevocabil.

- Asa este, mama. Ma gandeam sa plec undeva pentru 3 saptamani. 

- Este cel mai bun lucru pe care il poti face. Ai nevoie de o perioada in care sa iti pui gandurile in ordine. Si mai ales, sa stai departe de ele. Dar unde ai de gand sa mergi? 

- Nu stiu inca. Ma apuc sa imi fac bagajul. Tata unde este? 

- Paul, Paul... Ce zi este azi? 

- Sambata, am raspuns eu cu juma de glas neintelegand rostul intrebarii ei initial. Aaa... Da. Seara de poker cu baietii. 

- Exact. O sa se intoarca el. Mereu o face, insa, stii si tu ca in serile de sambata, ora intoarcerii este invaluita in mister. 

- Asa este. Eu ma duc sa-mi fac bagajul. Maine voi pleca Dumnezeu stie unde voi umbla in urmatoarele 20 de zile. Daca ma plictisesc, voi pleca altundeva si gata. 

- Bine fiule. Acum te las. Eu una sunt franta. Noapte buna! 

- Noapte buna mama! 

*** 

A doua zi am plecat. Inainte de a ma urca in masina am pus pe jos o harta a Romaniei si am aruncat cu banul in sus. Urma sa merg acolo unde va cadea moneda. Pentru inceput nu ma voi deplasa decat 300 de km, pana la Sibiu. 4 zile mai tarziu intindeam din nou harta pe jos. Iasi a fost norocosul castigator de aceasta data, insa nu am stat acolo decat 2 zile. Au urmat apoi Timisoara cu 3 zile, Suceava cu alte 3 zile si Constanta cu 5. Eram deja in ultima zi. Petrecusem foarte mult timp pe drumuri si vazusem destule lucruri care sa imi tina mintea acopata. Insa eram obosit pentru ca imi lipsea ceva. Si nu vroiam sa ma gandesc la ceea ce imi lipsea. Maine reveneam acasa si aveam sa imi infrunt fantomele.

*** 

Nu am mai avut rabdare sa ajung acasa, si, dupa 3 saptamani, telefonul meu era deschis din nou. Il avusesem cu mine peste tot in caz de urgenta, insa nu fusese folosit nici macar o data, din fericire. Imediat ce l-am pornit, alerta de mesaj a inceput sa sune. L-am dat pe silentios si am asteptat sa termine, timp in care am mai indesat cateva haine in geanta. 82 de mesaje. 2 de la operator, 5 cu diverse promotii, tot de operator, 1 de la Ana iar restul de 74 de mesaje veneau de la Isa. Le-am luat rabdator pe fiecare in parte. Toate mesajele Isei incepeau cu "Unde esti?" si continuau cu alte asemenea chestii. L-am deschis si pe al Anei: "Wow. Dar stiu ca Isa e disperata din cauza ta. Imi poti spune cum se face ca imediat ce am plecat noi aseara, v-ati si certat? Si ca sa fie treaba completa, de ce imi arunca mie in spate faptul ca te-ai certat cu ea. P.S.: Mi-e dor de tine." Am verificat data. Fusese trimis cu 3 saptamani in urma, adica in ziua in care am plecat.