Capitolul 2

167 9 0
                                    

În poza de mai sus sunt eu și cu prietena mea Maia, tocmai ce am intrat în supermarket.

Ce? Trebuie sa fac de mâncare. Bine... mănânc salate..

-Elyon, uite ce băieți drăguți sunt acolo.

-Micuța Maia mereu te uiți după înfățișare...contează ce ai în minte.

-Mai taci ca îți place cum arată.

-Afirmativ! și începem sa radem.

Am decis sa ne separam ca sa putem sa terminam mai repede.

Ajung la un raft cu Nutella,bine iubesc și ciocolata,dar din păcate nu pot sa ajung la el .

M-am întins după el cu toată elasticitatea corpului meu,însă în schimb am ajuns pe jos.

În acest moment am auzit un râs de băiat. Mda.. era unul din grupul acela care o "impresiona" pe Maia.

-Te superi? Spun eu tafnoasa.

-Scuze,dar faza a fost mortala!! Spuse printre râsete când îmi întinde mana sa ma ridic,dar eu o refuz.

-O haide nu-mi spune ca tu nu ai mai picat!?

-De multe ori,dar lasa asta,la ce nu ajungi?

-La Nutella,nu e evident?

-Hei,nu mai fi asa de tafnoasa,fi și tu mai calma.

-Doar dă-mi Nutella aia și sa uitam unul de celalalt pt totdeauna.

-OK,dar numele tău este...?

-Elyon!!strica prostovana de Maia.

-Special nume, eu sunt Nick.

-Îmi pare bine,cred.. El începe sa rad și îmi înmânează ciocolata.

-Ne mai vedem 1,69..

-Defapt e 1,70!! Se întoarce și mi-a făcut cu ochiul.

-Ce e cu roșeata asta pe tine? Ma întreabă Maia.

-E simpatic băiatul.

-Păcat ca ești proastă.

-Heei!!

-Eu ma duc pana acasă, alerta de bebe. Are o sora mica care numai cu Maia sta liniștită.

-OK pup-o pe Lily.

Asa,acuma am rămas doar eu și cu casiera. Plătesc produsele și ies din supermarket.

Când dintr-o data simt niște mâini de băiat care ma ridica pe umarstil cartof.

-Dă-mi drumul fraiere înainte sa te lovesc!

-Sigur ca nu. Atunci îi dau un picioare la bijuterii,un genunchi în burta și uite cum mi-a dat drumul...Nick?

-Ce naiba?

Și simt cum prietenul sau Sam ma prinde și-n spate astfel îmi blochează mâinile.

-Frate dar ști sa lovești!

-Centura neagra la carate îți spune ceva?Iar tu,dă-mi drumul pana nu îți zmulc minunății tai ochi albastrii.

-Sigur, doar eu sunt Nick.

-OK asta a fost bună, acum dă-mi drumul.. pt ca mor de foame.

-Draga,tu crezi ca noi ne jucam.

- Da..?!

-Surioara,ești răpită! Îmi spune Sam.

- Frate!! Iarăși părinții mei.. Nu voi sta asa,ii dau cu piciorul în tibie atât de tare ca s-a făcut vânat pe loc.

Încep sa fug dar acuma îmi dau seama ca ma îndrept spre mașină lor.
Sunt prinsa de talie decatre Nick și băgat cu fosta în masina,în locul din spate de către el,iar cel care conduce e Sam.

-Va urăsc,ipocritilor!!!

-Sa știi ca nu ma simt prost

-Du-te naibii de tâmpit! Și ii dau un super dureros pumn în umăr.
Acesta a ridicat mana sa ma pocnească,dar i-am prins-o

-Îmi place fața asta,nu se lasă ușor.

-Hai,nu facem schimb de locuri,poate te trezești cu ochii scoși,cat despre tine îți sugerez sa stai cuminte pana când nu scot cuțitul.

-Ești patetic, poți sa scoți și grenada și pușca,chiar îmi faci un bune dacă îmi iei viața.

- La asta nu m-am așteptat...
Scoate un șervețel și pune un lichid pe el.

-Uite,frumoas-o stai liniștită sau te fac sa stai liniștită.

-Nu ai învățat o chestie de la mine,eu nu stau liniștită. Am sărit la Sam ca sa ne ducă pe contra sens,dar dintr-o data simt o mana acoperita cu șervețel care îmi acoperă nasul cu un miros adormita de levănțică. Acum simt doar cum cad în bratele lui protective și doar niște voci.

-Îți va fi greu sa o faci sa fie a ta.

-E deja,nu vezi?

***
Salut!! Sper foarte mult ca v-a plăcut și mii de scuze pentru greșelile de ortografie.

VA PUUP!❤

Răpită de un criminalUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum