Voltaria

Petrecerea de bun venit.

Eram cărată pe brațe, iar mirosul de medicamente îmi inundă nările făcându-mă să mă strâmb, dar un lucru era sigur acele brațe erau puternice și foarte calde și nu aș mai fi plecat de acolo.

Eram pe jumătate trează, dar și foarte amețită fiindcă puterile parcă mi se amplificau, iar mirosurile și zgomotele din jur mă enervau la culme.

Când am fost pusă pe pat m-am ridicat instant prinzând persoana respectivă de mâna dreaptă și sucindu-i-o la spate. Văzul era și mai amplificat și am putut observa fiecare detaliu din cameră, fiecare obiect, totul.

Dar tot nu îi dădeam drumul acelei persoane, din contră îi împingeam mâna mai tare între omoplați aproape rupându-i-o.

-Maya calmeazăte! Opreștete mă doare. spune o voce cunoscută.

Apoi toate și-au revenit la normal ... Bine cel puțin văzul fiindcă medicamentele alea și vocile tot mă enervau.

-Maya. Ești bine? mă întreabă Lucas după ce îi dau drumul la mâna.

-Da sunt bine. spun ieșind pe ușă urmat de el.

-Maya stai. Ce ai pățit și ce a fost aia? întreabă el alergând ca să țină pasul.

-Nimic, doar un reflex pe care îl am când mă simt amenințată. spun simplu mergând înapoi la oră.

Acesta alergă mai tare făcând un zgomot răsunător pentru urechile mele. Wow deci așa de nașpa poate fi pentru vârcolaci și vampiri. Fiindcă ei primesc simțurile odată cu puterile menite lor, dar la noi se amplifică de abia după vreo 4-5 ani de la primirea puterilor.

-Vrei să te oprești! îi spun eu tare și răspicat.

-Cu ce să mă opresc? întreabă el nedumerit.

-Doar ... Doar numai alerga. Ok. spun întorcându-mă la drumul meu spre clasă.

Ora trecuse greu și toate zgomotele mă enervau și așa au trecut și restul orelor. M-am dus imediat la mașină fără să dau vreo explicație cuiva și am băgat viteză spre casă.

Imediat am ajuns dând de mama care bea zeamă de varză și încă mirosea a băutură. Asta iritându-mi nările.

-Bună scumpo! spune mama făcându-mi cu mâna.

-Bună mama! spun eu mai șoptit.

-Te simți bine? mă întreabă ea ridicându-se și venind spre mine.

-Da mama. Am nevoie doar de somn. spun eu dând să urc scările.

-Bine scumpo, dar la 17 trebuie să mergem la familia Storm pentru petrecere să nu uiți. spune ea îmbrățișându-mă.

-Bine, dar va trebui să faci vreo 3 băi fiindcă miroși numai a băutură. spun eu plecând spre camera mea.

M-am schimbat în ceva comod și m-am pus în patul meu pufos, primitor și comod. Am stat doar cinci secunde și puteam simți cum lumea viselor mă trage spre ea.