13.Revelația-hotărârea decisivă

116 7 4
                                    

Dumnezeu îmi vorbea tot mereu prin diferite moduri că El este cu mine si îmi călăuzește pașii si eu doar să am încredere si să Îl pun la încercare că va lucra cu ființa mea si in viata mea într-un mod deosebit. Eu tot mereu mă gândeam si ziceam că acuma nu o să fie prezent Dumnezeu chiar si in lucrurile mici dar dacă este un Dumnezeu al minunilor mari este si al minunilor mici. Cu ceva timp înainte sa se întâmple toate lucrurile astea cu Oty pe mine tot mă bătea gându să închei un legământ cu Dumnezeu dar parcă ceva mă oprea si in același timp Dumnezeu îmi vorbea prin conștiință "Dacă în noaptea asta îți cer sufletul? Dacă erai tu în locul copilului Meu Oty ce făceai?". Am inceput să mă îngrijorez tot mai mult în privința aceasta si tot am pus semne înaintea Domnului să văd dacă El este cu mine si îmi poartă de grijă si în orice semn care l-am pus El a fost acolo si mi-a confirmat ca mă iubește. Aseară după ce am citit din Biblie m-am pus pe genunchi sa ma rog ca in fiecare seară si după câteva momente am auzit o voce puternică care mi-a zis:
-Denisa grăbește-te să faci acest pas căci iată vor veni momente când Mă vei chema si vei zice "Doamne unde ești ca nu mai pot" si dacă nu vei avea un legământ cu Mine nu voi putea lucra prin tine asa cum vreau Eu!
În acele clipe m-a cuprins o groază si o frică sfântă și nu mai puteam să rostesc nici un cuvânt dar lacrimile curgeau șiroaie pe fața mea, atunci mi-a venit în minte cântarea a cror versuri spun:
"Când buzele n-or mai putea
  Suspinul meu Te-a lăuda"
Nu stiu cât a durat totul dar stiu ca m-am pus in pat cu Biblia in brațe si asa m-am si trezit. Nu am vrut sa spun nimănui ce mi s-a întâmplat pentru ca încă mai aveam acel sentiment de frică si groază dar amestecat cu un sentiment de bucurie si pace. După ce mi-am făcut toaleta de dimineață m-am întors înapoi in cameră și am început să citesc din Biblie, unul dintre cele mai frumoase obiceiuri este acesta de a începe si a încheia fiecare zi cu Dumnezeu, este imposibil sa nu fi fericit si chiar dacă lucrurile nu merg toate bine tot ai acea siguranță că Dumnezeu e cu tine. În casă e liniște pentru ca toti dorm, evident, ceasul e 6 doar... mie îmi place sa ma trezesc prima din casă si acest obicei mi l-am făcut de cand sunt la facultate dar în această dimineață pe la 5 deja nu am mai putut dormi. Acum merg să pregătesc micul dejun si apoi sa le fac fraților mei  mâncarea pentru scoală. De ceva timp încoace am inceput sa fac doar eu mâncarea dimineața si sa ma ocup de frații mei cand merg la scoala pentru ca mama se simte rău si o las sa doarmă până la 8-8:30, nu ca nu as fi vrut sa doarmă mai mult dar nu vrea ea si nu poate pentru că zice că ce mamă e ea dacă doarme până tarziu ca si asa abia am convins-o sa ma lase pe mine dimineata.
......
În sfârșit s-a terminat si cursu de anatomie si mergem împreună eu si Lorena până la biblioteca universității sa ne luam ceva cărți care ni le-a dat azi profu de la anatomie sa le citim. Lorenei încă nu îi povestisem tot ceea ce se întâmplase în seara precedentă pentru ca nu știam ce să fac...
Atunci mi-a venit în mine un lucru si am început să vorbesc cu Domnul în mintea mea si am zis:
-Doamne dacă trebuie să spun experiența trăită si hotărârea luată te rog fă cumva ca până ajungem acasă sa ne întâlnim cu Oty!

Nici nu am apucat bine de cerut acest lucru Domnului si ne strigă din urmă Oty si ne zice sa îl așteptăm. Cand l-am văzut mi-a curs o lacrimă si am încercat sa mă șterg fără sa mă vadă Lore dar ce să mai nu te poți ascunde de el. M-a vazut  Oty ca de obicei el vede tot, că are un spirit de observatie foarte dezvoltat. Cand am văzut că m-a observat am încercat sa zic eu ceva ca sa nu mă întrebe el primul dar din părți ca m-a si întrebat:
-Ce ai pățit? Ce  caută lacrima aia in ochii tăi? Ești ok?
Eu m-am uitat la el si am încercat să zâmbesc dar evident că nu mi-a ieșit, le-am zis ca le povestesc cand ajungem acasă. Până să ajungem am sunat-o pe mama:
-Hey mama! Spune-le la băieți ca în maxim 30 de min ajung acasă si o sa ne apucăm de teme că mai tarziu nu o sa pot că mai am si deseară un curs la cirulatia sângelui de la 17:00 la 20:00!
-Sigur draga mea o sa le spun!
-Ok! Mulțumesc! Fi binecuvântată!
-La fel! Pa!
Nici nu am apucat bine sa îmi bag telefonul in buzunar si Lorena se uită mirată la mine si întreabă:
-"Fi binecuvântată"?? De cand saluți tu așa? Ce s-a întâmplat cu tine? Sigur s-a schimbat ceva la tine!
-Stai mă liniștită v-am zis ca va povestesc cand ajung acasă.
Până acasă nu a mai zis nimeni nimic si cand am ajuns ne-am așezat pe bancă in curte la Lorena si am inceput sa le povestesc. Pana ce am terminat de le povestit amândoi erau cu lacrimi in ochii si Oty io luă înainte Lorenei zise:
-Cât mă bucur pentru tine! ... apoi mă îmbrățișă si mă felicită pentru hotărârea luată.
Îmbrățisarea ținu câteva clipe si dintr-o dată am simțit cum îmi bate inima cu putere, sincer e prima dată cand simt asa ceva... chiar dacă prietenia noastră în ultima vreme s-a apropiat tot mai mult..........
Cand am simțit asta ca să nu își dea seama Oty ca sa râdă de mine m-am tras din îmbrățișare si am chemat-o si pe Lorena sa vina alături de noi.

PERSPECTIVA LUI OTY
Sincer când ne-a povestit Deny despre ce tot ce i s-a întâmplat si ca a luat hotărârea de a încheia un legământ noutestamental în apă m-au cuprins doua sentimente: de fericire si emoție. Cand am felicitat-o si am îmbrățișat-o am simțit cât de tare a inceput sa ii bată inima dar m-am prefăcut ca nu simt nimic si am lăsat-o sa văd cum reacționează... fetele astea, degeaba încearcă sa ascundă de băieți cand se îndrăgostesc că noi tot aflăm dar, mă fac ca nu stiu nimic. Oricum nu va rămâne prietenia noastra doar la stadiu asta...😁😁


~va urma~

O relație după voia lui DumnezeuUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum