Culoarea din obrajii lui Harry disparu incet cu fiecare cuvant care iesea pe gura idioatului de Simon. Nu ma intelegeti gresit, il iubesc pe Simon… ba nu! Il respect pe Simon! Dar ceea ce face este total gresit!
Incercam sa imi linistesc nervii si sa imi potolesc dracii care se pregateau sa scoata ce e mai rau din mine. Stiam ce va urma. Harry ori va pica acolo si va incepe sa planga ori il va pocni pe Simon direct in fata. Iar culoarea rosie care i-a aparut brusc in obraji ma face sa cred ca este vorba de a doua varianta.
Si am avut dreptate.
Harry isi ridica brusc pumnul strans in aer si il lasa sa cada cu putere la cativa centimetri departare de fata lui Simon lovind puternic peretele. Atat bufnitura cat si scena in sine ii impietri pe baieti. Simon era terifiat. Privirea sa inspira frica, teroarea, tot ce simte un copil cand isi vede tatal ridicand mana asupra lui.
L-am vazut pe Harry lasandu-si pumnul sa cada pe langa el si se apleca pana cand buzele sale erau aproape lipite de urechea barbatului soptindu-i ceva.
Am vrut sa fac ceva, sa merg sa il opresc sau macar sa fac ceva in privinta comportamentului sau dar pana cand am apucat sa ma misc spre el Harry era deja la jumatatea scarilor tropaind spre camera noastra.
Nu aveam de gand sa stau sa privesc asa cum Harry se distruge singur asa ca am fugit dupa el.
-Harry!
Am trantit usa in spatele meu si am alergat spre mingea de durere gemuita langa pat. Mi-am infasurat mainile in jurul umerilor sai si l-am tras in bratele mele incercand sa il linistesc. Cum a ajuns in bratele mele mainile sale se strecurara imediat in jurul gatului meu tragandu-ma mai aproape de el decat eram. Am stat putin asa in liniste. Jos nimeni nu scotea niciun sunet. Cred ca inca incercau sa proceseze ce au vazut.
-Harry…
-Shh… nu vorbi! Nu vreau sa te aud vorbind. Doar saruta-ma!
Mi-am aplecat putin barbia cuprinzandu-i buza de jos intre ale mele si framantand-o incet. Nu vroiam un sarut pasionat, plin de dorinta, vroiam unul plin de dragoste. Ca primul nostru sarut din spatele cortinelor de la X-Factor, sau ca saruturuile de inainte de fiecare concert, din sptele scenei, acolo unde nu ne vede nimeni.
Intr-un sfarsit ne-am departat unul de celalalt si am ramas privindu-ne in ochi. Il priveam cu toata dragostea de care dispun. Vroiam sa ii capturez ochii aceia verzi in care te pierzi ca intr-o padure racoroasa vara. Vroiam sa stau asa cu el pentru totdeauna. Nu aveam nevoie de nimic daca il aveam pe el…
-Ce ne facem Boo?
Vocea lui groasa ma lua prin surprindere trezindu-ma din reverie.
-Cum vom mai putea fi impreuna daca tu in patru saptamani te… te… Oh Louis! Ce o sa ne facem?!
Lacrimile incepura sa i se scurga iarasi pe obraz.
CITEȘTI
We are a secret, can't be exposed [Larry]
FanfictionLouis are dreptate, statul pe Twitter este obositor. Am lasat telefonul pe pat si m-am dus la geam. Ciudat, nu este nimeni in fata hotelului. Probabil ca fetele au inteles in sfarsit ca vrem intimitate. Usa de la intrare se deschise si vocea iubitu...