Dar în timp ce fugea, ceva sau cineva, la tras în jos.
- Aaaaaaaaa, Ajutor!
Gabi s-a trezit într-o camera cenusie, si întunecată.
- Mmm, alo, alo, e cineva aici?
- Da, sunt eu Mili, sora ta.
- Mili? Mili nu e posibil. Doar ai avut Cancer, Cancer, tu nu ești Mili, Belle, tu ești Belle.
- În sfârșit țe-ai dat seama! Credeam că mai trebuie să fac pe proasta, muuuuuult timp.
- Mili nu era proastă! Tu ești! si m-am zbătut de câteva ori.
- Cum mi-ai spus!!!???
- Cumva!..
Apoi a făcut e schema din mână, si m-a electrocutat.
- Ihaaaaaaaaa! țipam eu de durere.
-----------------------------------------------------------
- Copii, am cea mai bună veste. David s-a întors! spune doamna Loly.
- David! s-a bucurat Mia.
Mia s-a ridicat, și la îmbrățișat strâns e David.
- Așa, prezența. Moi....?
- Prezent.
- Cici....?
- Prezentă.
- Gabriel....? Gabriel? Știe cineva unde e Gabi?
Nu s-a auzit nimic.
În pauză.
- David, sunt atât de fericită că te văd! se bucură Mia.
- Știu, și eu mă bucur. Dar, unde e Gabi?
?????
-----------------------------------------------------------
Școala se terminase.
Mia se ducea acasă. Ajunsă, fata își luă un burito. Si fugi la ea în cameră.
Dar când intră la ea în cameră se auzi ceva din baie.
- O nu, nu, nu mai pic în capcana ta idioată, Belle! Știu că tu ești!
Mia vroia să scoată pistolul stră bunicului ei, dar după sunetele s-au oprit, de parcă nu se întâmplase nimic.
- Pfff, credeai că mă sperii, Belle?
S-a aruncat în pat, mâncând buritoul și vorbind cu Cici pe skipe.
Tableta i s-a închis brusc.
- Mama, iar umblă Lăbuțe pe la cablu?
- Nu de ce? întrebă curioasă mama.
- Pai mi s-a oprit conversația, pe Niam gham lma. Pe skipe.
Mama nu mai spuse nimic.
Curentul se luase.
O cutiuță muzicală se auzea pe fundal.
- T - T- Troy? Te joci tu cu cutiuță muzicală a bunicii?
Frățiorul nu răspunse.
Cineva, sau, Ceva dăduse cu ușa.
- Ajutor!
Până când o fetiță mică plângea la geamul ei. Într- o rochie lungă și albă.
Cutiuța muzicală începea să se audă repetat, același cântec.
- GATA!!!!!!
Fetiță deschise geamul camerei, intră, cu un cuțit în mână. Mergea, mergea.
Și apoi se lovi de perete. Începu să se urce pe tavan.
Dar Mia nu stătea și se uita că tuta. În acel timp ea îl sunase pe David ca să o salveze.
El intră pe fereastră și înjunghie copila, fix în inima.
Curentul reveni. Cutiuța se opri. Ușa se deschisese. Fetiță disparu.
- Monstrul ne va lăsa în pace ceva timp.
- Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc mult.
- Vrei să dormi la mine? Cred că acolo te vei simți mai în siguranță.
- Ok. Vin la tine.
Amândoi ieșiră pe fereastră, dar pe tabletă apăru fața fetiței moarte.
