Lumea mea....

Capitolul #18:Îl iu...iu...iu...ba nu.

Într-un final adorm,iar dimineaţă mă trezesc şi pe măsuţa de lângă pat,era făcut micul dejun,doamne cât de grijulie poate fii Kira cu mine,o iubesc,e cea mai bună. Mănânc împreună cu ea şi decidem împreună să mai facem nişte cumpărături pentru casă.
Ne îmbrăcam şi plecăm,dar sper să nu îl văd pe EL,deoarece nu prea am chef să îl mai văd sau măcar să îi mai aud vocea.
Îi sună telefonul Kirăi,eu o întreb cine e,dar mi-am dat seama că e Luck,aşa că îi spun că dacă vrea,să vină şi el cu noi,dacă vrea bineînţeles.
Luck acceptă şi vine cu noi,se i-a de mâna cu Kira,o sărută pe frunte,dar în spatele lui cine e? E EL,de ce l-a adus?
Se apropie de noi şi ne salută. Eu nu îl salut,aşa că vine lângă mine şi îmi spune:
-Nu ai gură?
-Te-a întrebat cineva ceva? Efectiv nu vreau să te salut sau măcar să te văd?
-Dar Erika,de ce vorbeşti aşa cu mine? Doar ştii că te iubesc,nu?
-Auzi,ştii ceva? Ce face Denisa dragule? De ce nu eşti cu ea?
-Păi ea e la o prietenă.
-Aa da? E la o prietenă sau la un prieten?Hai să fim serioşi,pe ce planetă trăieşti de nu îţi dai seama ce fel de persoană e ea? Nu te înţeleg omule. Cum de nu îţi dai seama?
-Uite aşa, eu vreau să fiu cu ea,şi gatanu ai ce să îmi faci,asta e...
-Mai taci,nu mă mai băga în seamă şi gata,termină.
-Cum vrei pisiq.
-Termină că mă enervezi.
Îmi fac cumpărăturile cu Kira şi ea spune că rămâne în oraş şi sunt nevoită să merg singură acasă,dar EL mă întreabă dacă mă conduce şi tot insistă dar eu nu vreau şi gata.
Pe drum,mă gândesc la tot felul de chestii. Oare de ce? De ce sunt îndrăgostită de EL?  Înainte nici nu ştiam că există. Doamne,oare cât durează iubirea? O săptămână,o lună,un an,doi? Oare cât? Eu cred că mai mult de  doi ani nu ţine. Auzi iubire,ce naiba,asta nu se numeşte iubire. Eu îl iubesc pe EL sau cum? Ce? De ce e aşa?  Dificilă e iubirea asta. Dar nu îmi pasă,nu mai ţin la EL,cum să mint aşa că îl iubesc,chiar o fac. Ce tot spun? Îl iu...iu...iu...nu nu o fac.Şi da sunt geloasă că e cu aia. Gelozia asta.