Un Vis Devenit Realitate

11. In vacanta part.1

   Ceasul a inceput sa sune si eu m-am ridicat din pat.
   M-am uitat sa vad cat e si am vazut ca e ora 3:00.
     Mi-e asa de somn!
   Dar trebuie sa ma ridic, pentru ca vom intarzia.
   Plecarea era la 4:00, dar pana imi gasesc cu ce sa ma imbrac o sa mai dureze, pentru ca aseara m-a luat somnul prea repede si nu am mai avut timp sa imi gasesc.
   M-am dus sa fac un dus si dupa am inceput sa ma pregatesc.

   Mi-am luat un maieu alb, care l-am bagat in blugii boyfriend. Pe deasupra mi-am luat un pulover mai lung, gri. In picioare mi-am luat niste ghete Timberland crem. Parul mi l-am prins intr-un coc dezordonat si m-am machiat foarte natural. Mi-am luat ochelarii de soare si o genuta alba, de umar.

   Am coborat jos si am vazut-o pe Van cum pregateste niste sandvisuri.
Eu: 'Neata, frumoaso!
Van: 'Neata, iubire! Poti sa ma ajuti? *ma intreaba in timp ce imi da o cutie mai mare*
Eu: Sigur! *si incep sa bag sandvisurile in cutie* Ai vorbit cu baietii?
   Nu am apucat sa intreb bine ca s-a auzit o busitura in usa. M-am dus sa deschid si l-am vazut pe Kookie si Jimin intrand.
   De ce sunt amundoi tot timpul?
Am: 'Neata! *spun amundoi cand intra*
Am: 'Neata! *raspundem noi*
   Jimin vrea sa zica ceva, dar Kookie o i-a inainte.
K: Unde iti e bagajul? *vine spre mine si ma studiaza din cap pana in picioare*
   Ma uit putin surprinsa la Kookie. As fi vrut sa ma intrebe Jimin asta.
Eu: Sus! Dar il aduc eu.  *vreau sa ma duc sa-l aduc, dar ma prinde de mana*
K: Il aduc eu! *imi zambeste si imi da drumul la mana*
   Kookie se duce sa-mi aduca bagajul, iar Jimin pare suparat. Se duce langa Van si o ajuta sa termine.
   Van se uita trista la mine, pentru ca ma uitam la Jimin. Dau din umeri si ies din bucatarie.
   Kookie coboara cu bagajul meu si vreau sa ma duc sa-l ajut.
K: Stai calma! Nu e greu! *imi zambeste si incerc sa schitez si eu un zambet*
   Iese si Jimin cu Van din bucatarie si ne luam bagajele si iesim din casa.
   In fata casei ne asteptau baietii, in masina. Ne-am asezat la fel ca data trecuta. Daca ieri ma simteam ciudat intre JungKook si Jimin, acum ma simt groaznic.
-----------------
   Dupa 4 ore si jumatate,  am ajuns la cabana. Am fi ajuns mai repede daca J-Hope nu s-ar fi oprit de 5 ori la baie si nu i s-ar fi facut rau lui Suga.

   Cabana este super mare, cu geamuri mari si o piscina imensa. Pe langa sunt felinare care lumineaza, dar din cauza soarelui care rasare nu se mai vad asa bine.
  
   Baietii au scos bagajele din masina si ne-am indreptat spre cabana.
   Intram inauntru si ramanem uimite.

   Livingul este imens. O canapea mare . Si fotolii de doua persoane langa. In migloc o masa decafea alba.  Televizor mare si dedesubt foc.
   La etaj sunt camerele. Este bine ca sunt si trei camere de oaspeti.
   Ne luam bagajele si mergem sus. Jin imi arata camera mea si intru.

   Camera este enorma! Un pat mare si in fata o plasma. Dulapioare de o parte si de alta a patului. Patul are un fel de perete mic.
   Intru in baie si, desi eram uimita, acum sunt si mai uimita.

   Qiuveta este pusa pe un fel demasa din lemn si deasupra este o oglinda imensa. In spate ei sunt prosoaptele. In stanga este cada.

   Ma duc iar in camera si incep sa despachetez.

   Dupa ce am termimat, afara era deja intuneric. Baietii erau foarte zgomotosi, dar l-am auzit pe Jin cum ne-a chemat la masa.
  

   Bucataria nu se lasa mai prejos.
Si ea este la fel de mare.

   Ne asezam toti la masa si Jin ne pune mancarea.
Nj: Amy..Iti place camera?
Eu: Daca imi place? O ador! *si Namjoon zambeste*
Nj: Ma bucur!

   Dupa ce a terminat toata lumea, ne-am dus la televizor. Eu si cu Van am luat-o inainte. Cand am vazut ca baietii nu mai apar am mers sa ii cautam.
   Nu erau in bucatarie.
Eu: Hai! Poate sunt afara! *ii spun lui Van si ne indreptam spre usa*.
   Am iesit din cabana si ne-am despartit, chiar daca nu voiam sa raman singura pentru ca era foarte intuneric.
   Merg incet si cu frica, deoarece se auzeau zgomote si ma simteam urmarita. La un moment dat aud un tipat si tresar. Mi-am dat seama ca era Van. Maresc pasul, pentru ca sentimentul acela ca as fi urmarita revenise. Cand am ajuns la usa de la intrare, am observat ca era incuiata. Eu nu am incuiat-o.
Eu: Baieti! Nu e amuzant! *zic eu cu teama, deja e prea mult*
   Simt cum cineva imi pune mana la gura si ma trage spre pieptul lui. Incerc sa scap, dar e prea puternic. Ma tranteste jos si se pune peste mine incercand sa imi dea puloverul jos. Era prea mult, lacrimile au inceput sa imi alunce pe obraz din cauza fricii. Nu imi dadeam seama cine e, pentru ca avea masca pe fata. M-a muscat de gat si am inceput sa plang si mai tare. Fara sa ma mai gandesc l-am lovit in punctul sensibil si am fugit.

Hey! Am terminat si acest capitol! Scuze pentru eventualele greseli.
~~~~~~~
26.12.2016=> a doua editare