POV. AMY
Nu pot sa ma opresc din plans si asta mi-a determinat o durere ingrozitoare de cap.
Van a incercat sa intre in camera mea de cateva ori, dar nu i-am deschis.
Primesc un mesaj si ma uit de la cine e. E de la Anastasia.
O apelez si astept sa-mi raspunda.Convorbire telefonica
An: Ce faci? *incerc sa-mi opresc lacrimile ca sa nu-si dea seama ca plang* Amy? Esti bine?
Eu: Nu prea! *spun intr-un final*
An: Amy plangi? *ma intreaba ingrijorata*
Eu: L-am vazut pe Jimin cu a sarutat alta fata si...*dar nu ma lasa sa termin*
An: Ai vorbit cu el?
Eu: Nu!
An: Amy...Chiar tu mi-ai spus! Lasa-l sa-ti spuna ce are de spus..Poate nu e asa cum crezi! Eu l-am ascultat pe Kevin si ne-am impacat.
Eu: Scuze Ana! Dar nu pot sa fac asta!
An: Amy...*nu o mai las sa spuna nimic si inchid telefonul*Sfarsitul convorbirii telefonice
Arunc telefonul pe undeva prin pat si ma ridic. Ma duc la baie si ma uit in oglinda. Arat groaznic! Imi dau cu apa pe fata si dupa descui usa si cobor in living unde statea Van ingrijorata.
Cand ma vede, vine la mine si ma ia in brate.
Va: Esti bine? *dau din cap negativ si ma abtin cu greu sa nu plang iar*
Eu: Van? *si se uita la mine* Ce-ar fi sa plecam? Sa mergem acasa? *se uita la mine uimita si accepta*
Va: E mai bine asa! O sa iau bilete pentru maine dimineata.
Eu: Ok! *o mai imbratisez o data si urc in camera mea si incep sa-mi fac bagajele*Dupa 3 ore, bagajele sunt gata.
Cobor si ma duc langa Van, pe canapea.
Va: A fost frumos, nu? *dau din cap afirmativ si imi las capul pe umarul ei*
Eu: Dar a venit momentul sa ne intoarcem unde ne e locul. *si isi rezeama si ea capul de al meu*
------------A doua zi, ceasul incepe sa sune la 7 dimineata.
Ma ridic in fund trista si ma uit prin camera. O sa-mi fie dor de casa asta!
Ma ridic si ma duc la baie sa-mi fac rutina.Pentru ca afara ploua, ma imbrac mai gros.
Imi iau niste blugi negri, un pulover gri pe gat, o geaca de piele si ghete negre. Imi pun un ceas la mana si imi prind parul usor ondulat intr-o coada de cal si nu ma machiez.Imi iau bagajele si cobor.
Cat timp o astept pe Van sa coboare si ea, iau o foaie si un pix si incep sa scriu.
Dupa 10 minute, apre si Van. Las foaia si pixul pe masuta de cafea si iesim cu bagajele. Ne urcam in TAXI si mergem la aeroport.
Ma uit trista pe geam si Van ma ia de mana si imi spune din priviri ca o sa fie bine. Dau din cap afirmativ si ma uit din nou pe geam.In 20 de minute suntem la aeroport. Platim, ne luam bagajele si plecam in aeroprt.
POV. JIMIN
Ma trezesc si ma duc sa ma imbrac. Trebuie sa vorbesc cu Amy si sa-i explic!
Cobor si ii vad pe baieti cum stau la televizor.
Eu: 'Neata! *dar nu astept sa-mi zica nimeni nimic si ma duc lafete*
Ciocan, dar nu-mi raspunde nimeni. Apas pe clanta si usa se deschide. Au lasat usa deschisa.
Intru si e o liniste deplina.
Ma uit pe masuta de cafea si vad un bilet si un pix. Iau biletul si-l citesc.Ne pare rau baieti, dar numai putem sta! Am realizat ca nu este locul nostru aici si ne intoarcem in Romania. Sa aveti grija de voi si sa nu va invinovatiti.
Va iubim! A si VNu pot sa cred! Ele chiar au plecat?
Fug la baieti si intru ca au taifun in casa.
J: Esti bine? *toti se uita ingrijorati la mine*
Eu: Fetele au plecat! *spun printre gafaituri*
Toti: Ce? *si se ridica in picioare*
Nj: Sa mergem! *urcam in masina si pornim spre aeroport*E numai vina mea! Trebuia sa stau cu ea si nu sa ma duc si sa ma vad cu Irene! Sunt asa PROST!
Ma uit ingrijorat pe geam si ma rog ca asta sa fie doar o gluma si fetele sa ne astepte zabitoare in fata aeroportului si sa ne spuna ca a fost o farsa, iar Amy sa sara la mine in brate si sa o sarut si sa o strang tare.
Cu cat ne apropiem de aeroport cu atat incep sa ma ingrijorez si mai tare.Ne dam jos din masina, ne punem mastile si incepem sa le cautam pe fete prin aeroport.
"Avionul spre Europa este pe cale sa decoleze"
Ma uit speriat la baieti si incepem sa alergam. Ma uit pe geam si o vad in avion. Sta acolo, trista.
Se uita la noi si zambeste trista si avionul decoleaza.Nu-mi vine sa cred! O multime de lacrimi imi curg pe obraji si baietii cu greu m-au dus in masina sa plecam acasa.
POV. AMY
Ne urcam in avion si ne asezam pe locurile noastre. Imi scot castile si mi le bag in urechi.
Ma uit pe geam si il vad. Sta acolo si ma priveste trist. La fel si ceilalti."Va rugam sa va puneti centurile! Avionul va decola! Calatorie placuta!"
Imi pun centura si ii zambesc trista, iar avionul decoleaza.
Pa baieti!
GATA! Am terminat! Stiu! S-a terminat la fel! Imi pare rau! Dar sper sa va placa si sa nu ma bateti pentru greseli si petru sfarsit.
Va pup!
CITEȘTI
Un Vis Devenit Realitate
Teen FictionAmy e o fata normala de 19 ani din Romania. De cand avea 7 ani, visa sa ajunga in Coreea (de Sud). Intr-o zi Amy are ocazia sa mearga in Coreea, cand ajunge peripetiile incep. Ce se va intampla o sa vedeti. Am reeditat-o pentru ca avea destul de m...