Capitolul 8

105 7 4
                                    


Limbile noastre continuau să lupte, când... aud ușa de la intrare că se deschide. Serios?!

Sărim amândoi ca arși. Mama şi sora mea intră gălagios în casă.

-Bună copii, ce faceţi? ne întreabă mama. După care se aude un *Allyyyyyyyyyyy* şi soră-mea îmi sare în braţe.

-Hei, pitico! Cum a fost la balet?

Iar începe să-mi povestească din nou cât de enervantă e profesoara nu o lasă să stea în faţă bla, bla, bla...

După care  mama o preia iar eu şi Adam rămănem din nou singuri.

Aud sunetul uşi când se închide, iar pe scări nu coboară nimeni şi îmi dau seama că pot vorbi acum cu Adam, sau ce făceam noi...

-Ar trebui să le spunem alor noşti de noi? întreb eu.

-Nu ştiu ce să spum, dar cred că încă nu e cazul. Cel mai probabil o s-o facem când toţi o să fie prezenţi.

-Şi până atunci?

-O să trebuiască să nu lăsăm pe nimeni să-şi da seama că suntem împreună...

-Adică să ne ascundem?

-Cam aşa ceva... Uite, dacă nu vrei...

Și îl opresc sărutându-l... Niciodată nu am mai simțit la fel... Corpul meu acționează singur.

Mă opresc și îl văd pe Adam zâmbind jucăuș.

-Asta înseamnă că ești de acord? și râde...

-Asta înseamnă că trebuie să mergi și să-ți începi lectura scenariului...

-Suntem împreună de câteva minute și deja îmi dai ordine.

-Parcă s-a schimbat ceva! spun ironic iar el pleacă sărutându-mă încă odată.

Nu pot să cred că asta tocmai s-a întâmplat...

ADAM POVESTEȘTE

După ce termin de citit pentru a patra oară scenariul mă pregătesc să îi trimit un mesaj iubitei mele...Wow... Nu credeam că asta ar fi putut fi posibil...

Găsesc în buzunarul gecii cadoul pentru Ally... Nu am mai apucat să i-l după ce s-au întâmplat atât de multe.

Privesc spre ceas și sunt lovit ca un trăsnet când văd că e deja 10 seara. Știu că nu doarme, dar nu vreau să o mai deranjez... Și totuși...

De la: Adam

Pentru:Ally

Gn, love...

Aștept câteva minute și primesc și răspunsul.

De la:Ally

Pentru: Adam

Să (mă) visezi frumos...


De la:Adam

Pentu:Ally

Așa sper și eu...



Hei, vecinilor! Îmi pare foarte rău că n-am mai scris în ultimul timp... O să mă strădui să o continui pentru că văd că vă place... :)))

Referitor la pasejele cu sărutuei și alte chestii mai pasionale, nu o să fie prea dese pentru că nu vreau să fie o carte care se bazează doar pe asta, vreau să fie mai multă iubire și dramă...

În fine. Scz pt greșelile gramticale și dacă capitulul ăsta a fost mai scurt... Sper că o să reușesc să postez mai des...





VecinulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum