Iubire Neașteptată

Capitolul 17...Ce am?

Parintii vin in salon foarte zambitori, oare ce o fi asa de zambit la treaba asta ca mie imi vine sa urlu la cat de rau ma simt, trebuia sa nu mai fi stat o saptamana in plus si sa imi fi luat concediu imediat.

- Ce va zis doctorul, ii intreb eu.

- Draga mea, te.a epuizat stresul, nu te.ai alimentat cum trebuie, nu ai avut deloc grija saptamana asta de tine, si mai ales...

- Mai ales ce mama?

- Esti si insarcinata draga mea!

- Ceeee? Nuuuu, spune.mi ca minti, nu vreau un copil acum in starea asta, nu unul fara tata!!! Si incep sa plang in hohote.

- Draga mea ai sa vezi ca totul va fi foarte bine, ai tot sprijinul nostru, imi spuse tata.

-Dar cred ca ar trebui sa il anuntam si pe Max, adauga mama.

- Nu anunti pe niciun Max, el nu va sti niciodata ca e copilul lui, le spun eu pe un ton rece si hotarat.

- Dar ce ai de gand sa faci, ma intreaba Amy curioasa.

- Cand va incepe sa mi se vada sarcina voi pleca in alta parte, nu voi ramane in Bucuresti. Undeva unde nimeni nu va sti cine sunt.

- Dar unde scumpa mea, ne sperii, ce ai in gand?

- E treaba mea, cat mai stau in spitalul asta?

- Maine de dimineata te externeaza, acum calmeaza.te, tu sigur gandesti cu nervii si nu e bine, spuse mama.

- Voi credeti ca eu glumesc? Dupa externare plec la bunici, iar cand mi se va cunoaste burta plec in alta parte, ai asta e numai treba mea, sa nu cumva sa ii spuneti ceva lui Max ca toata viata mea nu mai vorbesc cu voi, ati auzit?

- Bine spese mama suparata!

Ziua trecu si eu iesi din spital, imediat mi.am luat concediu de odihna si am plecat cu Simi la tara la bunci,Amy inca nu putea sa isi ia concediu asa ca doar noi doua am plecat.

DIN PERSPECTIVA LUI MAX

Zilele imi trec greu fara frumoasa mea, imi e dor de ea de inebunesc,am aflat de la Amy ca munceste de dimineata pana seara tarziu, stiu ca face asta numai ca sa ma uite, dar iubirea adevarata nu se uita niciodata.
Mama e acasa si pare ca se simte mai bine, iese la cumparaturi, la plimbari, sa reintors chiar la cabinet unde profeseaza.
Larisa e din ce in ce mai insuportabila, nu o suport deloc, de fiecare data cand am ocazia ma port urat cu ea si rece, trebuie sa inteleaga care ii e locul si ca o casnicie nu merge cu santaje si amenintari.

- Ce faci fiule ma intreaba tata intrand la mine in birou.

- Nu vezi ce fac? Muncesc si iar muncesc, ce pot sa fac?

- De cand te.ai despartit de Viviana ai devenit ca o umbra pe acest pamant. Nu mai iesi, nu te mai distrezi, esti rece si rautacios.

- Da cum vrei tata sa fiu? Vrei sa sar in sus de bucurie? Nu sunt fericit,sper sa fiti voi fericiti ca ati facut din mine o marioneta si m.ati despartit de iubita mea. Multumiti?

- Fiule eu nu sunt multumit de ce a vrut maicata sa faca, eu nu sunt fericit deloc sa te vad asa, chiar nu sunt!

- Atunci de ce nu vorbesti cu mama sa ii scoti capriciile din cap? Si sa ma lasati sa imi traiesc viata? Voi chiar nu intelegeti ca copilul care il astepata Larisa nu este al meu?

- Eu te cred, dar maicata nu vrea sa accepte, inca o vede o sfanta.

- Eu dupa ce se naste copilul fac testul de paternitate si daca nu este al meu o arunc in strada cu copil cu tot, ai auzit?