Capitolul 2

217 20 4
                                    

Dupa ce am mai stat un pic si am mancat ceva, ne-am dus fiecare la casele noastre. Era aproape ora 2 dupa-amiaza, vara, iar eu simteam ca mai aveam un pic si cadeam din picioare de la caldura asta. 

Cu Emma de brat, ne-am intors acasa. Emma nu imi este sora de sange, dar o consider ca pe una. Face parte din familie de cand ne-am imprietenit. Cand parintii ei au murit acum 4 ani, ea inca era minora, iar ca sa nu ajunga pe undeva printr-un orfelinat mizerabil, mama a hotarat ca sa stea sub acelasi acoperis cu noi. 

- Mama, am venit! Am strigat cand am intrat in apartament. 

- Fetelor! Am auzit-o si a iesit din bucatarie, tinand in mana un bol in care amesteca ceva ce parea a fi aluat.  Si?

- Am luat! Tipa Emma  si o imbratisa.

- Sunt asa mandra de voi! Rase si veni spre mine si ma imbratisa. Ca recompensa, va fac prajiturile astea cu mere, ce ziceti?

- Suna bine. 

Ne-am retras amandoua in camera noastra, ne-am schimbat de hainele cu care am mers in oras si am deschis laptopurile.

- In sfarsit o sa am timp sa-mi termin serialul! Zise Em' fericita si am vazut ca deja intrase pe un site cu seriale. Ma simt asa bine, Lou'! Fara griji! Vara asta o sa fie perfecta!

- Sa speram ca da, am ras. M-am conectat pe Facebook si am dat scroll sa vad ce mai zice lumea. Nu intru des pe el, dar nici ca vreau sa raman in urma cu  noutatile.

Am pornit muzica la un nivel mic si m-am intins in pat cu laptopul in brate, navigand pe ciudateniile internetului. Catva ciocanituri s-au auzit peste muzica, iar mama a intrat in camera cu tava de prajituri. Miroseau atat de bine, o Doamne!

- Fetelor, saluta si puse tava in mijlocul nostru. Avem o surpriza pentru voi, adauga, iar eu am privit-o intrebator.

- Ce e?

Tata a intrat in camera si ne-a salutat pe amandoua, ducandu-se langa mama.

- Stim ca ati muncit din greu in ultimii 4 ani, iar noi si cu parintii prietenilor vostri am ajuns la un comun acord, a spus el, iar eu m-am uitat la Emma, care avea o fata confuza.

- Ce acord? A intrebat ea.

- Va vom trimite intr-o excursie! Spuse mama si clatina din maini fericita. Tata ii urma exemplul.

- Ce?

- Aveti nevoie de putin timp in natura, asa ca am decis sa va trimitem intr-un camping la munte! Zise.

La munte?! N-au auzit de Miami pana acum?!

- Camping? Serios? Am intrebat cu o spranceana ridicata.

- Ei haide, Lou'! N-o sa fie asa de rau, spuse tata si se aseza pe pat langa mine. trase la pieptul sau si ma ciufuli in cap, iar eu m-am tras inapoi usor zambind. 

- Uhm, da, bine. Si unde mergem? Intreba Emma.

- Maple Valley, raspunse mama.

- Unde?

- Eu si cu mama ta am fost acolo inainte sa ne casatorim si ne-a placut tare mult, a spus tata si a strans-o pe mama in brate. Din nu stiu ce cauza, a fost inchis vreo 5 ani dar am auzit ca s-a redeschis anul trecut si am zis De ce nu? !

- Asa ca pregatiti-va bagajele, maine plecati! Adauga, iar amandoi au parasit camera.

- Da..Yay... Louisa, ai zis ca mergem in Miami nu in pustietate! Izbucni Emma dupa ce plecara.

- Pai i-am auzit spunand Paradis! De unde vroiai sa stiu ca se refera, la naiba, in fundul padurii?! M-am aparat. Plus ca astazi, Paradisul egal plaja, soare, viata buna, deci nu e vina mea! Mi-am ridicat mainile in defensiva.

THE ROAD TRIP (H.S)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum