For my sister

79 3 3
                                    

"Fiecare suflet pe care-l întâlnim este împărțit în două , partea care este tot timpul fericită și radiază de bucurie și partea care inundă perna cu lacrimi noaptea și nu reușește nici să forțeze un zâmbet. Când aceste două părți se întâlnesc , se formează o explozie , un război , amândouă fiind gata să lupte pentru ceea ce-și doresc cu adevărat.În final doar una câștigă. Trist."

Am inspirat adânc mireasma puternică a ultimei zile de vară și mi-am continuat drumul meu veșnic , pe care-l fac de atâția ani. Era o zi frumoasã , singura zi în care puteam fii liberă asemeni păsării Phoenix de dimineață până seara.
Mă apropiam cu pași repezi de casă , de locul pe care-l pot numii casă , Raiul și locul în care mă pot refugia când pot , când sufletul mă doare.
Aveam într-o mână o mică cutiuță împreună cu un buchet de flori frumoase , iar în cealaltă mână o altă cutie în care se afla un tort de ciocolată.

Abia aștept să ajung , sunt atât de entuziasmată că această zi a sosit în sfârșit.

Nu mai era mult , doar câțiva metrii până ajungeam "să-l prind pe Dumnezeu de picioare" .

-Adelle.. -am spus sfioasă când am intrat în sfârșit în casă , însă n-am primit nici un răspuns-

Am urcat scările , era dimineață deci nu cred că s-a trezit încă.
Intrând în camera ei ușor , am văzut-o acolo , în pat , dormind buștean.

"Asemenea prieteni să tot ai" ..am gândit punând tortul pe noptieră și aprinzând lumânarea ce arăta frumoasa vârsta de 17 ani; am pus și mica cutiuță lângă , iar apoi și trandafirii.

..dar acum..venea cea mai grea misiune..trebuia s-o trezesc.

M-am așezat pe marginea patului , privind spre fața ei care nu dădea semnale că se va trezii curând.

-Adelle..-am zgâlțâit-o ușor , lăsând să iasă un mormăit de la ea- ..haide ..trezește-te ..-am continuat eu aproape victorioasă-

-Lasă-mă să dorm Hailey..-vocea ei răgușită indica faptul că mă voi trezii în curând cu vreo pernă peste față-

-Dar azi nu trebuie să dormi. Azi trebuie să fii matinală.

-De ce aș face asta mă rog? -spuse , ridicându-se în șezut fără vreo ezitare-

Mă amuza fața ei boțită și părul care-i stătea în toate direcțiile.

-Pentru că.. Este ziua ta -am zâmbit și am arătat spre noptieră-

Părea surprinsă , mi-am dat seama de asta deoarece parcă încremenise cu privirea spre lucrurile de acolo.

-La mulți ani draga mea...

Am îmbrățișat-o strâns exact cum fac de atâta timp , cum am grijă de ea de când mă știu și cum îi aduc zâmbetul pe buze chiar și-n cele mai oribile zile.

O iubesc..îmi e ca o soră..

-Mulțumesc ..-a spus ușor- Chiar nu știu ce să spun..

Am chicotit , luând tortul de pe masă și întinzându-l aproape de ea.

-Haide , pune-ți o dorință și suflă.

Adelle s-a gândit o clipă , apoi s-a întristat suflând fără pic de vlagă în lumânarea ce abia s-a stins.

-O altă zi de naștere petrecută fără ei .. -oftă , băgându-se înapoi în pat.

Am pus tortul înapoi pe noptieră știind că n-aveam încotro și trebuia măcar să încerc s-o înveselesc dacă nu-i pot aduce aici.

To The Moon And BackUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum