Capitolul 4

143 13 12
                                    

  "Pot să știu și eu cine dracu ești?" întreabă încercând să rămână calm, dar putem citii nervozitatea din vocea lui

"E-Eu a-am fost adusă a-aici de..." mă bâlbâiam mai tare decât am făcut-o în viața mea

"Tatal tau a adus-o" se aude vocea Ameliei, iar pentru un moment chiar am mulțumit cerului că s-a întors la fix

Tipul își presează două degete de frunte și își deschide telefonul, căutând disperat ceva în el. Îl duce la ureche, așteptând ca omul de la capătul celălalt al firului să răspundă. 

"Ce vrea să însemne asta?" țipă în telefon "E ultima dată când îți spun asta. Eu nu vreau să fac asta." strigă din nou " E doar o joacă....Ei bine, pentru mine este." spune

Amelia vine la mine, prinzându-mă de umeri și dictându-mă spre scări. Eu însă pur și simplu stau înghețată, așezându-mă pe pat când ajungem în camera mea. 

"Nu-l lua în seamă. Zayn nu este chiar atât de rău, presupun că a avut o zi proastă. " spune ea, plimbându-şi mâna de sus în jos pe antebrațul meu

"Poți sa ma lasi singura, te rog?" privesc sprea ea cu ochi rugatori

Defapt imi era al naibii de frica sa raman singura, dar nu mai aveam mult si izbucneam in lacrimi, iar ea nu putea fi de fata. Niciodata n-am suportat asta, iar daca ea ramanea, eu nu mai puteam sa plang si cred ca explodam ,deoarece emotiile, frica, toate sentimentele astea imi apasa pieptul. 

Da aprobator din cap, indreptandu-se spre usa, urmand sa iasa pe ea. Imediat ce raman singura, lacrimi amare imi pateaza obrajii. Iau o perna in brate, bagandu-mi fata in ea, incercand sa nu fac suspinele mele prea auzite. Imi trag picioarele la piept, inca tinand perna pe fata. 

Cum s-a schimbat viata mea atat de mult? Acum aproximativ 4 luni eram o adolescenta obisnuita, singura si plictisita in casa ei mult prea mare pentru ea. Cu mama, care e singurul meu parinte, fiind mult prea ocupata cu cazurile ei si problemele de avocat. Cu Sasha, dalmatianul meu de 2 ani, care imi alina singuratatea din jurul meu. Cu Zac, care era ca si fratele meu, iar pentru asta nu o sa ma iert vreodata. Si cu Brianna, prietena mea din clasa a 5-a. 

Toate astea imi erau de ajuns. Insa recunosc, intotdeauna m-am plans de viata mea monotona. Mereu am vrut mai mult de un strop de pericol, de ceva care sa ma tina pe jar. Si se pare ca cineva, acolo sus, a luat cererea mea mult prea in serios, deoarece cand eu am spus pericol, palpitatii si sa fiu tinuta pe jar, nu ma refeream la modul propiu.

Pentru ca, sa fiu batuta, injunghiata, drogata, arsa, impuscata, vanduta, iar acum poate ca violata, nu era pe lista mea de LUCRURI DE FACUT. 

Ridic capul din perna la auzul zgomotului facut de trantirea unei usi. Imi ridic corpul deja amortit din pat si ma indrept spre marea fereastra care se intindea pe jumatate din perete. Dau putin la o parte draperia, astfel incat sa am viziune spre strada, care acum era luminata doar de stalpii de pe margini. Vad silueta masculina de mai devreme inaintand pe alee spre masina parcata in fata casei.

Brusc, se opreste si se intoarce 180 de grade, ajungand sa ma priveasca pe mine. Defapt nu, numai privire nu era aia. Ochii aceia de un verde smarald extrem de intunecat ma puteau omori. Avea o expresie extrem de serioasa si pe fata sa se putea observa repulsie. Stai putin, domnule Satana. Tu crezi ca mie imi face placere sa stau aici? Ce crezi ca sunt? O tipa de pe centura? 

Ii arunc si eu o incruntatura urata, tragand draperia. Stiu ca in situatia asta nu era chiar ideal, dar nu am de gand sa las pe cineva ca el sa ma joace in picioare. Eu sunt cea care sufera aici, nu el. Eu am fost rapita si maltratata, nu am stat sa ma plimb cu masina sau sa-mi fac de cap la vreo petrecere, cum probabil a facut el. 

Pufnesc enervata. Dumnezeule, ai bani si crezi ca totul ti se cuvine. Se vede ca e fiul acelui animal. 

Aud masina spargand linistea de afara cand derapeaza pe sosea. Respir usurata si ma indrept spre baie. De mai bine de 3 luni nu am mai facut o baie buna. 

~*~

Intru in camera, inca incercand sa-mi trag un tricou larg si negru, gasit in acest dulap urias, pe cap. Cand reusesc, merg sa iau un prosop pentru a continua sa-mi usuc parul. 

Intotdeauna am fost o adepta a curateniei, iar acum ca am posibilitatea, partea mea pudica si destul de pretentioasa cand vine vorba de igiena a iesit la supratata. 

Ghinionul lor.

Macar sa le fac o gaura in cont, pentru ca nenorocitul de fiu al unei bestii o sa faca o gaura altundeva. Imi dau o palma mintala pentru prostia pe care am spus-o si ma indrept spre pat. 

Acum ca stiu ca el nu e in casa, ma asez in pat, pregatindu-ma pentru un somn, de care sa fim sinceri, il merit din plin. Ma intind in patul extrem de confortabil si ma ghemuiesc. 

Oare am fost chiar atat de nenorocita in viata anterioara de trag ponoasele acum? 

Chicotesc la gandurile mele idioate, dar care sunt singurul motiv logic pentru ce mi se intampla acum si trag mai bine patura peste mine, iar dupa mult timp, am scapat oarecum de sentimentul de frica. Inchid ochii si ma afund intr-un somn dulce, de care nu am mai avut parte de ceva timp. 

~*~

Ma ridic speriata cand o bubuitura se aude din living si apuc primul lucru care imi vine la mana, acesta fiind o lampa destul de banala. Cobor de-alungul scarilor, tinand strans de asa-zisul meu obiect de aparare. 

Inca o bubuitura se aude, urmata de o serie de injuraturi. Lumina se aprinde intr-un final, iar in fata ochilor il am pe el, la brat cu o roscata focoasa ce era lipita de el mai ceva ca o planta agatatoare. Vad o vaza sparta pe jos, iar asta explica a doua bubuitura. 

La vederea mea tipa se incrunta.

"Nu stiam ca o facem in trei." rade tipa, iar mie mi se face scarba

"Ignor-o" spune el, incercand sa urce la etaj, dar se pare ca betia si scarile nu fac casa buna, iar cu o tipa in spate e cu atat mai greu

Aud usa camerei lui trantindu-se si respir din nou usurata. Ti-ai luat plasa, Zac. Se pare ca scumpul tau cumparator nu e interesat de mine. Incep sa rad, urcand si eu la randul meu treptele, indreptandu-ma spre scumpul pat ce ma asteapta.

***

Scuzati eventualele greseli.

Fugi!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum