Prizoniera

Un nou inceput

Abby se uita in ochii lui si ii spune cu lacrimi in ochi..

-Stii cat de tare m-a durut ca m-ai mintit? Dar cand te-am vazut ca nu iti pasa ca te-am prins, s-a rupt sufletul in mine.

-Stiu.. Dar daca nu imi pasa de tine nu mai veneam pana aici.. Crede-ma ca regret ce ti-am facut..

-Te iert .. Dar daca se mai intampla o singura data, nu vei mai auzi de mine.

Mike o imbratiseaza si o saruta pe frunte.

-Iti jur ca nu se va mai intampla.
Momentul este intrerupt de medicul Gray.

-Vad ca sunteti fericiti. Imi place.

-Da, suntem.

Spune Mike plin de bucurie.

-Eh, pai in cazul asta sa va fac si mai fericiti. Abby o sa mai stai cam 3 zile in spital. Apoi o sa vi doar la controale.

-Ce bine!

Domnul doctor ii lasa singuri.

-Mike, ma ajuti cu ceva?

-Da, spune.

-Mergi te rog sa imi cauti chirie pe aici? Ceva mai ieftin..

-Iar incepem?

-Chiar am nevoie..

-Ti-am zis ca mergi la mine.

-Stiu, o sa merg. Dar dupa ce il iau pe Jake de la matusa Emma.

-Adica?

-Pai am aflat niste chestii..

-Te ascult.

-Tata a murit cand eu eram in Chicago. Iar Jake a fost dat in grija matusii care e o nesuferita..

-Si actele de pe masa? Ce era?

-Tata avea multe datorii.. Trebuie sa platesc 1500 de dolari ca sa recuperez casa..

-Pai si vrei sa il iei pe Jake in Chicago?

-Da. Te deranjeaza?

-Nu, Doamne fereste. Dar cum o sa faci sa-l iei cu noi?

-Nu stiu.. O sa ma interesez.

-Pai hai ca ma duc sa vad ce rezolv. Vin repede.

-Sa ai grija de tine.

-Si tu, micuto.

Mike o saruta si o mangaie apoi pleaca sa rezolve. Abby a adormit putin dar cand s-a trezit se simtea foarte rau. A strigat o infirmiera iar in scurt timp pe usa a intrat Doctorul insotit de un baiat tanar si putin speriat.

-Ce s-a intamplat?

-Imi e rau..

-De la ce? Ce simti?

-Se invarte totul cu mine si ma simt slabita.

-De cand te simti asa?

-Pai de cand m-am trezit.

-El e Reil. E student si o sa aibe grija de tine. Reil, stii ce ai de facut?

-Da, domnule. Vin imediat.

-Nu-ti face griji, e foarte priceput.

-Ok.. Dar eu ce am?

-Ai mancat ceva?

-Nu prea.. Nu mi-e foame.

-Pai de asta. Banuiesc ca nici nu prea ai dormit.

-Da..