Dupa ce au terminat, Jake si Ron au mers in camerele lor sa doarma.
Abby deschide usa si se strecoara pe hol.-Asa.. Usor, sa nu-i trezesc.
Si-a luat bagajul si a plecat usor din casa fara ca cineva sa stie ce a pus ea la cale si fara sa se uite la ce lasa in urma ei.
Dimineata Ron a mers sa o trezeasca.
-Abby, trezeste-te.
Din camera nu se auzea nimic.
-Abby!! Ma auzi?
Din nou, liniste.
-Abby, intru peste tine!
Si fara sa mai stea pe ganduri, Ron deschide usa. Dar camera era goala. Patul era neumblat, fereastra inchisa si sifonierul ravasit. Pe noptiera era un bilet: "Tata, imi pare rau ca am plecat dar trebuia sa va ajut cumva. Stiu ca tu nu m-ai fi lasat niciodata saa fac asta. Ai grija de tine. Jake are deja 12 ani asa ca e destul de mare sa te poata ajuta. Va imbratisez si va iubesc".
-Jake!!
-Da, ce s-a intamplat?
-Abby a plecat.
-Asa devreme? Cheia de la magazin e pe masa.
-Nu la magazin.
-Dar unde?
-In Chicago.
-Dar e departe. Cum a ajuns ea pana acolo? Nu cumva e din cauza anuntului?
-Ba da! Ce ne facem acum??
-Nu stiu..
Ron nu stia incotro s-o ia. Ramasese si cu magazinul si cu un copil pe cap.
-Mergi sa te pregatesti.
-Ma duc acum.
In timp ce Jake se pregatea, Ron statea si se gandea cum se va descurca.
-D-abea ma descurcam cand era si Abby.. Acum ce o sa fac? Dar cel mai important.. Ea ce o sa faca.. Are o varsta frageda. E doar o pustoaica. Doamne.. Te rog ajuta-ma..
-Sunt gata,tata.
-Hai sa mergem..
-Tata, nu mai fi suparat. Abby e mare, o sa se descurce.
-Sper, Jake... Sper.
Cei doi au plecat. Abby calatorise toata noaptea cu trenul. Iar spre dimineata a ajuns. Nu mai vazuse niciodata atata aglomeratie..
-In Detroit nu era atata lume nici la balul toamnei.
A spus ea amuzata apoi a inceput sa caute hotelul Peninsula. Tot intreba si oamenii nu faceau decat sa o ameteasca mai rau.
-Mai bine iau un taxi.
Asa ca a mers la prima masina galbena pe care a vazut-o.
-Buna ziua. Liber?
-Da. Urcati.
-Ma duceti va rog la Hotel Peninsula?
-De ce nu mergi pe jos?
-Nu stiu unde e. Eu sunt din Detroit.
-Inteleg.. Vezi straduta aia mica?
-Da.
-O iei pe ea. Si o sa iesi in strada cu hotelul.
-Vai.. Multumesc mult.
Soferul ii zambeste cald. Abby coboara apoi o ia la goana spre hotel.
Cand a ajuns pe strada a ramas uimita de maretia cladirii.-Cu Dumnezeu inainte si cu dracu' in spate. Doamne ajuta.
A spus ea incepand sa tremure de emotii si pasind usor spre intrarea in hotel.
-Buna ziua!
Spune ea hotarata cu gura pana la urechi.
-Buna. Cu ce te pot ajuta?
-Am venit pentru anunt!
-Ce anunt?
-Cel din ziar.
-Aa. Stai putin.
Femeia ii zambeste in coltul gurii si se duce intr-o camera alaturata. De acolo iese insotita de un barbat inalt, bine-facut si cu o privire care te spinteca.
-Buna ziua, domnisoara.
-Buna ziua.
-Ce vant te aduce pe aici?
-Am venit sa ma angajez.
-Vad ca esti foarte hotarata.
-Stiu! Seman cu mama.
-Scuza-ma ca te intreb, cati ani ai?
-17.
-Multi inainte. Si mama ta?
-Mama.. Ar fii avut 34..
Spuse Abby cu o privire trista.
-Ah.. Imi pare rau. Si zici ca vrei sa te angajezi?
-Da!
-Hmm. Ai mai lucrat in domeniu?
-Nu..
-Mbine. Ashley, adu-i o uniforma.
CITEȘTI
Prizoniera
RomansaAbby , o tanara de 17 ani e nevoita sa renunte la scoala pentru a-si ajuta tatal sa intretina magazinul din care isi castigau existenta si din care il tineau pe Jake, baiatul mai mic, in scoala.Mama lor murise la nasterea lui Jake iar tatal lor, Ron...