Strigat de ajutor

12 4 0
                                    

Cand Caroline ajunse aproape de  acasa , Heinz si Harley isi faceau activitatile zilnice .Nu stiau ce se petrece.Vremea era din ce in ce mai rea iar Caroline aducea in aer o stare de nervi si de frica .

Eu:Imi doresc sa mor!Strigand tare nervoasa intrand in casa.Il caut pe Heinz.Il gasesc in sufragerie.Tu stii clanul ala Unrey?!

Heinz:Da , de ce?

Eu:Sta langa noi!Si toti sunt in clasa cu mine!

Heinz:Simtea ca nu mai poate sa respire deloc asa  ca ia un loc.

Eu:Incep sa plang.

Harley:Ce e cu Clanul asta Unrey?

Eu:Nu are rost sa-ti explic nu ai cum sa intelegi.Refuzand sa ii explic.

Harley:Bine.Se uita la ea dupa care merge sa isi continue ce avea de facut.

Eu:Ma uit la Heinz.Astia daca vor sa lupte acum , pai acum.Sunt foarte puternici , iar eu sunt inca mica si nu sunt in vampir chiar atat de excelent.Dintre toate puterile posibile il am decat pe asta!Oftand.

Heinz:Nu te enerva , nu e bine.Te voi antrena eu.Dar nu karate , ci cu armele.

Eu:Uuu...Imi place cum suna.Spunand putin mai linistita.

Heinz:De ce ai plecat de la a2-a ora?Nu-ti mai place scoala?

Eu:Cum naiba sa stau la ora cu aia?Toti imi dadeau o stare de oboseala atunci cand ma priveau.

Heinz:Fi calma.Te voi face o luptatoare excelenta.Nu mai  mergi la scoala timp de 2 luni.Daca te intreaba cineva ceva zici ca nu mai mergi la scoala si ca nu ii intereseaza pe ei de viata ta personala.

Eu:Bine.Cu scoala invat eu din urma.

Heinz:Bine.

Caroline se duce sus sa isi puna ghiozdanul pe scaunul biroului.Se dezbraca, avea geamul deschis.Isi cauta un prosop un tricou niste pantaloni scurti si  boxeri si merge sa faca un dus racoritor.

Heinz:Facea de mancare.

Eu:Picaturile de apa cad usor ca niste firicele de sange pe corpul meu.Apa rece imi lasa in sufletul gol un sentiment rece , apasat.Mii de ganduri vin si pleaca , asa ca oamenii.Se gandea "Oare pentru cat timp voi mai fi singura?".Incep sa ma spal cu un amar mare.Cand ies , vad geamul inchis si incuiat , la fel ca si usa.Putin speriata merg sa vad daca o pot deschide.Panicata , imi leg si mai bine prosopul ce era putin mai mic pentru mine.

Zeyn:Era in spatele ei si tuseste usor sarcastic.Frumos co....prosop.Glumet.

Eu:Ce glumet esti tu , vai draga.

Zeyn:Se apropie de ea pana cand ajunge la limita.

Eu:Ma daduse in spate pana cand ajung la pervarzul geamului.Ma uit in spate dupa la el.Daca te mai apropii cat de putind e mine jur ca iti rup capul si ti-l dau la demoni.

Zeyn:Nu imi e frica.Razand usor se apropie si mai mult.

Eu:Ii dau un sut intre picioare si incep sa strig dupa ajutor.Ajutor!!Nimeni nu ma auzea.Tot ce puteam face era sa il inving cu mana mea.

Zeyn:Se tine de zona lui intima putin dar fara o expresie faciala  , si se apropie de ea agatandu-si mana stanga usor de prosopul ei gata sa pice , cu intentia de a pica jos definitiv si a o injosi in fata lui.

Eu:..Vrei sa-mi lasi prosopul asta odata?

Zeyn:Nu , nu am sa o fac.De ce sa fac asta?Imi place sa te tachinez si sa te vad atat de nervoasa.Esti mai draguta ca deobicei.

Iubiri interogateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum