15| Eter

200 26 7
                                    

     O ceata pura acoperea abisul intunecat. Se mula indiferenta pe formele fara nuanta. 

    Ma coplesea greutatea ei. Si nu eram singura care se dezintegra in fum. Tot ce ma inconjura se sfarama incet, se topea intr-un inestetic gri.

     Si m-am trezit luptand prin ceata ce ma atragea. Luptand sa ies la suprafata, impotrivindu-ma siluetelor neclare ce imi inecau vointa, sufocandu-mi eul translucent.

     Intr-un final am renuntat, pierzandu-ma in eterul pe care mi-l doream atat de mult.

   * eter = vis, drog.

      Nota autorului: M-a lovit inspiratia in cap si cred ca nu o sa se termine asa repede cum ziceam. Dar sa nu va faceti sperante false.

Gri subtilUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum