Capitolul 1

92 11 5
                                    

Ce se întâmplă cu mine? Mă buşeşte plânsul şi nu mai pot să respir. Urlu de durere şi nu mă pot controla.. Mă întind în pat, îmi pun căştile în urechi şi dau volumul la maxim. Muzică, în sfârşit nu îmi mai aud gândurile..atât de agitate..chiar dacă încă îmi curg şiroaie de lacrimi pe obraz, pot să mă mint că sunt bine, am mai făcut asta şi înainte..apoi, dintr-o dată nu mai simt nimic, nimi, ni..şi mă fură somnul. Aşa se termină încă o zi nasoală din viaţa mea.
Nu m-am prezentat. Numele meu este Rain, dar toţi îmi spus Rainy. Am 17 ani, sunt brunetă cam spre negru cu ochii albaştri, nu sunt foarte înaltă dar nici mică. Locuiesc cu părinţii mei enervanţi care doar pe mine mă au, apropo, îi urăsc, îmi fac viaţa un calvar.
***
Azi este o nouă zi în care mai mor puţin pe dinăuntru. După ce mă îmbrac cu o pereche de blugi negri, un tricou la fel şi teneşi tot negri îmi fac părul într-o coadă de cal şi merg să mănânc ceva. Acolo îi văd pe ai mei ce vor să plece la serviciu, îmi spun bună dimineața, le răspund cam plictisită iar ei pleacă. Ce mult aş vrea să moară.. Am terminat de mâncat şi mă gândesc să plec la o plimbare prin pădure să mă relaxez puţin, aşa că îmi iau telefonul şi pornesc. M.am plictisit destul de repede să mă plimb deci am decis să dorm puţin lângă un copac. Uneori am nişte vise ciudate despre demoni, dar nu le bag prea mult în seamă. Dar acum nu am avut, totuşi am simţit ceva ciudat şi m-am trezit. Era un tip mai înalt ca mine cu un par brunet spre negru cred ,fără pleoape şi cu gură tăiată. Mi se părea drăguţ.
-Hei!am zis eu.
-Hei. Ce caută o fată aşa frumoasă ca tine prin pădure de una singură?a zis zâmbind ştrengar .
-Eh, mă plimbam şi eu un pic. Dar tu?
-Eu sunt la vânătoare.a spus cu un zâmbet malefic pe faţă.
Iar când a zis asta a scos un cuţit de la spate şi a sărit pe mine. Dar eu având reflexe rapide am scos o umbră si i-am lipit-o de faţă.Am uitat să vă spun că eu pot controla umbrele de ceva vreme. Revenind, fără să mă mai gândesc am început să fug ca o aiurită ajungând la un conac uriaş unde am intrat puţin temătoare. Acolo am dat peste un lungan fără faţă care m-a prins cu un tentacul, eu am scos o umbră de la o masă şi i-am întărit-o în cap, iar în momentul acela m-a scăpat. Dar ameţiala n-a ţinut mult şi m-a prins din nou, de data asta ne mai reuşind să scap. Lunganul ne-a teleportat într-un birou iar acolo m-a asejat pe scaun spunându-mi că n-are rost să încerc să fug. Apoi începe să vorbească :
-Eu sunt Slenderman şi acesta este conacul meu. Am observat că ai puteri de a controla umbrele, şi aş vrea să-mi spui despre tine.
Puţin nesigură la început, am ezitat, dar după am zis că n-are ce să-mi facă, aşa că am început să-i spun:
- Păi în primul rând mă numesc Rain, dar toată lumea îmi spune Rainy, am 17 ani, iar putere de a controla umbrele o am dintotdeauna. Cred că aşa m-am născut.
- Ai omorât vreodată pe cineva?întreabă Slender curios.
-Da.răspund sec.
-Şi cum te-ai simţit?
Puţin confuză de întrebare, îi răspund :
-M-am simţit liberă, relaxată. A fost plăcut să simt acel sânge cald scurgându-se din corp pe mâinile mele.
Stând puţin pe gânduri îmi răspunde :
-Draga mea, aş vrea sa ni te alături nouă ,ca să te pot ajuta să-ţi controlezi puterile şi să pot afla mai multe despre tine. Tu eşti o criminală aşa ca noi.
Am crezut că nu am auzit bine.. Eu sunt o criminală? Şi care noi? Există mai mulţi? Văzându-mă aşa nedumerită Slender s-a ridicat şi m-a pus să-l urmez. Mi-a prezentat casa, mi-a arătat nouă mea cameră şi după m-a condus în sufragerie şi a chemat criminalii. După ce s-au adunat toţi, a spus:
-Ea e Rainy, şi de acum o să locuiască aici, alături de noi.
S-au uitat puţin surprinşi dar au fost de acord, cred.
-Ei sunt Ben, E. Jack, L. Jack, Sally,Hoodie, Masky, Splendor, câinele Smile. Staţi aşa unde e Jeff?
Tocmai atunci intra băiatul care a vrut să mă omoare şi se uită confuz.
-Uită-te aici ,Jeff ea e Rainy şi va locui cu noi.spune după plecă înapoi în birou.
-Hei!îmi spune o fetiţă de vreo 7 ani.
-Hei!răspund.
-Eu sunt Sally.
-Mă bucur să te cunosc.
-O să te joci cu mine?
-Desigur, dragă.spun puţin surprinsă de întrebarea bruscă..
-Ieii.
După pleacă fericită în camera ei. Apoi vine la mine tipul care am înţeles că e L
Jack.
-Eu sunt L. Jack, iar tu eşti tare bunã aşa că vei fi iubita mea, o spune cu un fel de superioritate şi cu un zâmbet pervers pe buze.
-Nici în vise, spun şi dau să plec dar ma trage mai aproape de el şi dă să mă sărute dar îl văd pe Jeff cum îi bagă un cuţit în stomac şi L. Jack cade jos.
-O să-şi revină, în pădurea lui Slender nu putem muri dacă suntem omorâţi doar suntem inconştienţi câteva ore, spune Jeff şi dă să plece. Dar înainte de asta, spun:
-Mulţumesc!
El zâmbeşte şi zice :
-Îmi pare rău că te-am atacat.
-Şi mie îmi pare rău că ţi-am pus o umbră pe faţă.
Și începem amândoi să râdem.
După merg în noua mea cameră şi adorm imediat. Aşa am încheiat cea mai ciudată zi din viaţa mea simt că nu va fi ultima.

*cea din poză este Rainy*
*am început să scriu daţi-mi o parere* :-**

CreepyPasta-Lumea MeaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum