CreepyPasta-Lumea Mea

Capitolul 10

..unde am văzut un spirit sau o umbră, nu sunt prea sigură. Arăta ca Asuka, mai mult sau mai puţin, era din cap până în picioare neagră înafară de gură şi ochii pe care îi avea albi. Se uita în gol şi striga fără motiv, era puţin înfricoşător, dar mi-am făcut curaj şi cu paşi mici m-am îndreptat către ea. Îi pun mâna pe umăr şi o întreb :
-Îmm, eşti bine?
Un zâmbet larg şi straniu îi apare pe faţă, fata asta chiar mă înspăimânta.
-Mda,sunt bine. Tu cine eşti? (Spiritul)
-Sunt Rainy. Dar tu?
-Sunt Rea..Aa, dar tu ce cauţi aici? (Rea)
-Păi.. Am ajuns din greşeală aici şi acum încerc să caut portalul spre lumea mea..
-Aş putea să te ajut să o cauţi.. (Rea)
-Ar fi grozav!spun eu şi sar în sus de bucurie.
-Ok, ai observat că nu mai eşti în locul de unde te-ai trezit, adică Valea Plângerii, nu? (Rea)
-Îmm, nu! N-am observat.. Dar acum unde suntem?
-În Ţinutul Fără Întoarcere (Rea)
-Şi ce înseamnă asta?
-Păi nu putem să ne mai întoarcem şi că poţi fi mâncată de spirite. (Rea)
-Doar eu? Tu nu?
-Hello, eu sunt un spirit! (Rea)
-Mda, corect..
-Acum..mergem sau nu? (Rea)
-Ok, hai să mergem.. Şi mai exact unde trebuie să ajungem?
-După ce trecem de Ţinutul Fără Întoarcere o să găsim două portale, unul spre lumea ta şi unul spre cea a spiritelor. Tu trebuie să alegi portalul mai vechi şi uzat chiar dacă celălalt este mai atractiv. (Rea)

Începem să mergem cot la cot, dar ceva mă reţine.. Oare de ce este aşa de bună Rea cu mine? Aşa e ea sau se întâmplă ceva aici? Nici nu termin că Rea dă un strigăt și cadrul se face roşu iar ea sare pe mine şi încercă să mă sugrume. Dar o împing cu picioarele şi cade de pe mine, o imobilizez şi îmi scot o umbră care devine cuţit.
-Lasă-mă, altfel te omor!! (Rea)
-Oricum vrei să mă omori.. :/
Şi îi înfig cuţitul în inimă.. Eh, aş fi vrut să o torturez dar chiar vreau să ajung cât mai repede acasă! Ajung în locul precizat de ea şi văd portalele erau uriaşe, şi cum spunea Rea unul era vechi şi uzat şi celălalt plin cu flori frumos parfumate, cel vechi era împânzit de spirite rele şi era greu să treci neobservat. Dar dacă mă gândesc bine poate Rea a minţit iar portalul cel vechi duce spre acele spirite. Dar dacă nu? Fir-ar, acum trebuie să mă bazez pe intuiţie. Ok, mă gândesc bine şi după fug şi sar în portal care mă duce direct în....

~acasă~

Pov. Jeff

De când Rainy e în comă ,toată ziua stau cu ea, nu am mai mâncat demult iar de vreo săptămână nici nu mai dorm. Aştept doar ca micuţa mea să se trezească. Dar dacă nu o va face? Dacă va rămâne aşa? Nici nu apuc să mă mai gândesc la ceva că totul se întunecă şi...

-Repede!!! Veniţi cu toţi! Acum! (Jeff)

Toţi s-au strâns în cameră unde o lumină ciudată a ridicat-o pe Rainy în aer iar o aură a acoperit-o. Voiam să o iau pe Rainy dar Slender mă opreşte. După ce aura dispare fug şi o prind pe micuţa mea în braţe,era aşa fragilă. Când o pun în pat observ ceva, ca încerca să-şi deschidă ochii. Îl chem pe Slender lângă pat şi când vede şi el se teleportează dar se întoarce după câteva secunde cu o poțiune pe care i-o dă lui Rainy. Iar ea şi-a putut deschide ochii. Înainte să poată zice ceva o iau în braţe şi o strâng foarte tare..

Pov. Rainy

..camera mea, unde Jeff mă strângea aşa tare că de-abia de mai puteam respira.
-Ho, mă mutilatule! Nu vezi că mă sufoci?
-Rainy!!!strigă toţi în cor după ce m-au auzit, apoi vin şi mă îmbrăţişează.
-Şi mie mi-a fost dor de voi, dar mă omorâţi!
Se retrag cu toţi înafară de Jeff şi încep să râdă.
-De curiozitate cât am dormit?
-Două luni. (Slender)
-Cât?!
-Rainy, trebuie să mergi cât mai curând la tatăl tău. Antrenamentele tale trebuie să înceapă cât de curând, dar mai întâi trebuie să-ţi revii complet. (Slender)
-Ok..
-Acum, toată lumea afară! (Slender)
-Pot să rămân ? spune Jeff făcând o faţă de căţeluş.
-Off, bine. Dar dacă o superi te atârn într-un copac! Spune Slendy apoi pleacă.
- Mi-a fost aşa dor de tine!zice Jeff şi mă ia din nou în braţe..
-Şi mie mi-a fost! Îmi pare rău pentru tot trebuia să te ascult.
-E vina mea, eu trebuia să te ascult, am fost un prost! (Jeff)
-Ba nu, totul a fost doar vina mea!
Şi apuc să ne certăm din asta până vine E. Jack și zice:
-Sărutaţi-vă odată!
-Ieşi afară! (Eu şi Jeff)
Şi începem să râdem până când simt cum buzele lui sunt lipite de ale mele formând un sărut pasional. Până ce Jeff îl întrerupe spunând :
-Suntem bine?
-Foarte bine! (Eu)
Şi îl sărut din nou, apoi adormim îmbrăţişaţi..

Asta este tot, scuze că am pus doar acum capitolul dar n-am avut inspiraţie. Kisses :**

*în poză este Rea*